lautari romani

Nov 202014
 

Nicu Bela
Nicu Bela
(n. 31 decembrie 1940, Bucuresti – d. februarie 1993, București) – 53 ani
Instrument: acordeon, voce
Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare
A colaborat cu: Ion NamolToni Iordache, Costel Trompetistu, Mitica Ciuciu, Titi Coada, Bebe Stefan, Gheorghe Lambru, Aurel Gore

Nicu Bela pe numele adevarat Nicolae Niculescu a fost un cunoscut acordeonist și lăutar virtuoz din România. S-a născut pe 31 decembrie 1940, în București, în vremurile tulburi ale războiului care începuseră să-și facă simțită prezența, fiind fiul lui Stoiculeț. Cei din familia lui nu erau neam de lăutari dar timpul petrecut în mahala alături de muzicanți îl fac să îndrăgească muzica lăutărească și în special acordeonul.

Începe de mic să cânte încercând să fure meseria de la bătrânii instrumentiști din cartier. Pe la douăzeci de ani devenise un foarte bun acordeonist de care începuse să se vorbească în București în termeni laudativi.

Nicu Bela si taraful

De la stânga la dreapta: Costel Trompetistu(trompetă), Nicu Bela (acordeon), Marian Grigore (vioară), Fane Bobeșteanu Jr. (țambal)

În anii ’60 este cooptat în taraful lui Ion Nămol alături de Constantin Eftimiu, Florică Calu, Mitică Ciuciu și Costache „Hopa Mitică” Florea, la vremea aceea cei mai apreciați lăutari, alături de care Bela își desăvârșește tehnica interpretativă.
Faptul că a cântat alături de acești lăutari, l-a obligat foarte mult și l-a făcut să fie tot timpul într-o continuă perfecționare și luptă cu el însuși.
Reușește să devină în scurt timp unul din cei mai apreciați acordeoniști, dar totodată și un bun solist vocal. Avea un glas deosebit de frumos, dulce și mângâietor. Îl prindeau foarte bine cântecele lăutărești de jale cu care îi înduioșa până la lacrimi pe cei ce-l ascultau.

Nicu Bela, Bebe Stefan si taraful

De la stanga la dreapta: Ion „Buză” Pană (acordeon), Costel Trompetistu (trompetă), Toni Iordache (țambal), Ion Barbulea (contrabas), Bebe Șerban (acordeon), George Carabulea (vioara), Nicu Bela (acordeon)

În anii ’70, alături de Toni Iordache și Costel „Trompetistu`” Vasilescu, formează un taraf, împreună cu Titi Coadă, Ion Babulea, Bebe „de la Petrechioaia” Șerban și Grigore Ciuciu. Acest taraf deține, în perioada 1971 – 1975, monopolul nunților și botezurilor din cartierele Ferentari, Grand și Dudești din București și în cartierul Mimiu din Ploiești.

Era recunoscut ca un foarte bun horaci. Nimeni nu cânta hora atât de bine cum o făcea el, ridicând la joc toți mesenii.

În perioada imediat următoare (1975 – 1977) Nicu Bela înregistrează primele sale melodii la radio iar mai târziu imprimă și cele doua discuri mici ale sale la Electrecord, primul ca solist și al doilea alături de violonistul Aurel Gore. În cele patru piese imprimate cu acesta din urma, lăutăria este dusă pe cele mai înalte culmi. Probabil că nu există o combinație mai fericită de acordeon și vioară ca în discul de față în care Bela și Gore cântă lăutărește și de jale cum nimeni nu o mai făcuse.

Dupa 1980, o nouă generație de lăutari se ridică. Astfel își formează un nou taraf, împreună cu Leonard Iordache, Ghiță Coadă, Nelu Bosoi și mult mai cunoscuții Gheorghe Lambru și Cornel al lu` Bosoi, lăutari cu care Bela va cânta în ultimii ani de viață.

Nicu Bela cu taraful

Nicu Bela in vara anului 1990

Sursa: Wikipedia

Nov 202014
 

Buna seara, mama draga!
Curgeti lacrimi!
De esti suparata
Deschide usa, nevasta!
Iubeste-ti, lele barbatul
Lume, lume, ce-ai cu mine?
Ma uitai din deal pe lunca
Na la neica, mere dulci!
Pe drumul manastiresc
Pentru cine am muncit
Spune-mi, Ticuleana, spune!
Teisorul mi-a-nflorit (Mito draga)
Trei focuri arde pe lume
Uite mama, cade-o stea

Nov 202014
 

Gheorghe Lambru
Gheorghe Lambru
(n. 27 aprilie 1935, Bucuresti – d. 23 ianuarie 2002, București) – 67 ani
Instrument: acordeon, voce
Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare
A colaborat cu: Ion Namol, Ilie Udila, Toni Iordache, Titi Coada, Ion Onoriu, Gabi Lunca

Gheorghe Lambru a fost un lăutar și acordeonist virtuoz român. A fost unul dintre cei mai influenți interpreți de muzică lăutărească urbană (mahala) ai Bucureștiului, fiind citat ca inspirație pe rând de către lăutari ca Romica Puceanu, Gabi Luncă sau Nicu Bela.

S-a născut la data de 27 aprilie 1935 în București într-o familie de lautari cu 5 copii, el fiind cel mai mic. A copilarit în cartierul Herăstrău alături de alți mari lăutari cum ar fi: Gore Ionescu, Victor Gore, Aurel Gore, Nicolae Florian, Nicu Pată și Bulumac.

A fost îndrumat către muzică de tatăl său care cânta la contrabas, încă din copilărie.

A ajuns să cânte la acordeon de la frageda vârstă de 6 ani când tatăl său a cumparat un acordeon pentru fratele său mai mare Teodor (Tudore). Tudore era un copil zglobiu fără nici cea mai mică inclinație spre muzică, așa încât în timp ce el se juca pe afară, Gheorghe Lambru stătea în casă și descoperea tainele acordeonului.

Dupa acest incident tatăl lui i-a daruit primul său acordeon iar fratelui său Tudore i-a cumparat o vioară, dar din nou acesta nu era interesat de muzică și din nou Gheorghe Lambru descoperea muzica lină a viorii, pe furiș, când fratele său era afară la joacă, până într-o zi când Tudore l-a prins cântând la vioară și a spart-o, iar de atunci s-a dedicat acordeonului.

În 1958 este chemat să se alăture, ca acordeonist secund, tarafului lui Ion Namol (vioară și voce), din care mai făceau parte: Florică Calu` (vioară), Ilie Udilă (prim-acordeonist), Toni Iordache (țambal, la vârsta de 16 ani) și Titi Coadă (contrabas).

Gheorghe Lambru alaturi de Toni Iordache

Gheorghe Lambru alaturi de Toni Iordache

În perioada 1958 – 1962 compune foarte multe cântece lăutărești devenite ulterior printre cele mai cunoscute piese ale repertoriului muzical lăutăresc urban (mahala), printre care: „Bună seara, mamă dragă”, „Blestemat să fii de stele”, „Nici nu ninge, nici nu plouă”, „Uite mamă, cade-o stea”, „Tinerețe, tinerețe”, „Inima supărăcioasă” sau „Mori, murgule de necaz”.

O mare parte din repertoriul său a fost preluat și înregistrat de mult mai cunoscutele interprete de muzică lăutărească, Romica Puceanu și Gabi Luncă. Rămâne relativ obscur, cu excepția faimei din comunitățile țigănești de la marginea Bucureștiului, pentru publicul larg până la sfârșitul anilor `80.

Gheorghe Lambru alaturi de Mihai Namol

Gheorghe Lambru alaturi de Mihai Namol

În perioada 1992 – 1994 are numeroase apariții la televiziune alături de Ion Onoriu și Gabi Luncă, într-o formație ce îi avea ca membri pe George Udilă (clarinet), Leonard Iordache (țambal) sau Ghiță Coadă (contrabas), mulți dintre ei fiind copiii lăutarilor cu care Lambru cântase la sfârșitul anilor `50. Tot în această perioadă înregistrează o casetă la casa de discuri Electrecord, foarte apreciată de fanii genului.

 

Gheorghe Lambru

Gheorghe Lambru

Gheorghe Lambru

Gheorghe Lambru

Sursa: Wikipedia

Nov 202014
 

Cântă cucul de trei zile
Stinge Doamne stelele
Dacă n-ai frați și surori
Cât e Banatul de mare
Program Vișan (clarinet)
Mi-a venit ceasul să mor
Foaie verde lin-pelin
Cine mă vede băut!
Horă Ion Nămol (vioară)

Nov 202014
 

Ion Nămol, violonistul din Oltenița ce odată ajuns la București a devenit unul dintre celebrii lăutari ai anilor de dupa război, era vestit atât pentru felul în care cântă la vioară, dar mai ales pentru harul de a reproduce pe loc cântecul care se potrivea fiecărui mesean.

Taraful lui a fost o influență uriașă asupra stilului urban-lăutăresc din București, în special asupra formulelor un pic mai târzii ale Tarafului Fraților Gore și a „Brigadei” lui Cornel Bosoi.

Ion Nămol este ultimul lăutar bucureștean autentic „de groapă”, ultimele înmormântări tradiționale ale țiganilor din acest oraș fiind ținute sub vioara și vocea acestuia. Jazzman-ul Johnny Răducanu a vorbit despre muzica lăutărească urbană (mahala), într-un interviu din 2006, în care a pomenit anumite lucruri despre Ion Nămol.

Singurele înregistrări ce au rămas posterității cu Ion Nămol sunt din cadrul unei nunți țigănești din zona Dudești, din 1971, 7 melodii vocale și 2 instrumentale, înregistrări realizate cu 4 reportofoane deschise în același timp, cu valoare mai degrabă documentară, decât artistică, ce prezintă un Ion Nămol bătrân, reminiscent doar legendei de la sfârșitul anilor ’40. Pe înregistrări taraful este compus din: Costel Hanțu (acordeon, la 20 de ani, pe o singură piesă), Ilie Alecu (țambal mic), Fane Negrilă (contrabas) și Vișan (clarinet).

Înregistrările lui Ion Nămol de la nunta de pe Dudești din 1971 au fost editate și pe o casetă, intitulată „Program de ascultare”. 
Piesele ce alcătuiesc albumul sunt:
Cântă cucul de trei zile
Stinge Doamne stelele
Dacă n-ai frați și surori
Cât e Banatul de mare
Program Vișan (clarinet)
Mi-a venit ceasul să mor
Foaie verde lin-pelin
Cine mă vede băut!
Horă Ion Nămol (vioară)