lautari romani

Aug 062014
 

Daca violoniștii și suflătorii (clarinet, taragot, nai, fluier) pot fi ușor identificati după culoarea sunetului la care participă afectiv prin vibrato, stacatura, ornamente etc., acordeoniștii sunt mai greu de identificat datorită specificului instrumentului.

Înca de tânăr, acesta nutrea o mare dorință de a-și dezvolta un stil propriu (ca dovadă stau înregistrările sale din anii `50), având în vedere că la Radio și, din 1957, la Televiziune se transmiteau zilnic emisiuni de folclor din care nu lipseau nume celebre, adevărați maeștri ai acordeonului.

Între influențele sale se numără școala de la Bucuresti (Marcel BudalăIlie Udilă și Dorel „Cocoșatu`” Păun) dar și scoala banato-sârbească, influență foarte rară pentru acordeoniștii generației `50 (Marcel Todor sau Tomică Miljic senior).

Filonul folcloric de la care pleacă Ion Onoriu este un factor decisiv în formarea stilului personal, la care se adaugă improvizația caracteristică muzicii lăutărești urbane (mahala).

Rămâne o influență de marcă pentru stilurile, dezvoltate ulterior, în special de către Bebe Șerban și Vasile Pandelescu.

Aug 062014
 

Ion Onoriu
Ion Onoriu
(n. 1937, Fantanele, Jud. Dambovita - d. 1998, Bucuresti) – 61 ani
Instrument: acordeon
Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare
A colaborat cu: Gabi Lunca, Toni Iordache, Costel Vasilescu, Mieluță Bibescu

Articole legate de Ion Onoriu:
Stilul de interpretare al lui Ion Onoriu

Ion Onoriu  a fost un acordeonist, interpret virtuoz de muzică lăutărească și șef de taraf.

În 1944 primește de la tatăl său o armonică cu 40 de bași (un strămoș al acordeonului). În 1953 își cumpără primul acordeon cu care înregistrează în același an primele materiale la Radio, în orchestra vărului sau primar Constantin Mirea.

Ion Onoriu si Gabi Lunca la TVR

Ion Onoriu si Gabi Lunca la TVR

În 1955 înregistrează primul său album solo, tot la Radio. În perioada 1965 – 1975 înregistrează 14 discuri la Casa Radio și la Electrecord, apare în numeroase emisiuni de televiziune (în special emisiuni de revelion). În aceeași perioadă are primele turnee internaționale (notabile fiind cele din Ierusalim și Paris, dar și concertele la restaurantele românești din New York: „Rapsodia Română” și „Transilvania”).

Ion Onoriu si Gabi Lunca

Ion Onoriu si Gabi Lunca

În 1974 realizează numeroase înregistrări la Radiodifuziunea Română, sub acompaniamentul Orchestrei de Muzică Populară Radio dirijată de Radu Voinescu. Între melodiile înregistrate se numără: Jalea țiganului, Sârba de la Poenari sau Brâu ca la Ologeni.

În 1975 își alcătuiește propria orchestră, împreuna cu țambalistul Toni Iordache, clarinetistul Mieluță Bibescu si trompetistul Costel Vasilescu.

Ion Onoriu si Andrei Mihalache

Ion Onoriu si Andrei Mihalache

În perioada 1992 – 1994 are numeroase apariții la televiziune alături de soția sa Gabi Luncă, într-o orchestra ce îi avea ca membri pe George Udilă (clarinet), Gheorghe Lambru (acordeon), Carmen Piculeață (vioară), Leonard Iordache (țambal), Ghiță Coadă (contrabas), Costel Vasilescu (trompetă).

Din 1993, Ion Onoriu nu mai cântă decât la slujbele Bisericii Penticostale din București, retrăgându-se complet de pe scena muzicală.

May 102014
 

„În sectorul muzical, dl. Gică Petrescu este un element «hors classe», care nu e numai cel mai bun cânăareț român de muzică ușoară, ci poate pretinde să apară pe orice scena occidentală, în fața unui auditoriu oricât de exigent.”
Mugur Valahu – Cortina (1944).

„Lui Gică Petrescu, ca recunostință pentru frumoasele sale cântece care m-au încântat atât de mult!”
Yehudi Menuhin – violonist (1946).

„Ce rămâne în sufletul omului din pulberea risipită a anilor? Rămân cântecele ajunse la expresie artistică! Se topesc în ele nuanțele simțirii, preocupările timpului respectiv, sensibilitatea noastră etnică. Gică Petrescu le-a descoperit, le-a adoptat și le-a dat glas de aur în cariera sa de peste 7 decenii, legându-și numele, pentru totdeauna, de sufletul a generații și generații de oameni și de muzica ușoară românească.
În învălmășeala de idei, în asurzitorul zornăit de arme a doua războaie mondiale, singur cântecul, cântecul românesc, și-a păstrat vraja seducătoare, așa cum l-a tălmacit, de-alungul unei vieți de muncă și dăruire, Gică Petrescu”
George Sbârcea – compozitor și muzicolog.

„Unic pentru că a știut să preschimbe umbra de pe fețele oamenilor, aducând un zâmbet pe buzele tuturor. Unic pentru că a știut să rostească cu atâta dibăcie cuvinte potrivite pentru românii de pretutindeni. Unic pentru că a însoțit cu cântecele sale mai multe generații de iubitori ai romanței, ai muzicii ușoare și ai celei de petrecere. Pentru că întreaga sa carieră a fost străbătută de o probitate morala exemplară, un model pentru tinerele generații”
Ion Iliescu – fost președinte al României.

„L-am descoperit pe Gică Petrescu în 1956, venisem la București ca student. Gică Petrescu era în plină glorie și cânta nu numai piese românești ci și franțuzești, într-o perioadă dominată de muzica rusească. Aristul și-a datorat popularitatea, în primul rând, valorii sale ca interpret profesionist de muzică ușoară”
Emil Constantinescu – fost președinte al Romaniei.

„De când mă știu pe lume, Gică a fost «Maestrul». Era o celebritate, de la 20 de ani! Marele cântăreț, a fost și un excelent artist de revistă… Am jucat alături de el pe scenă în numeroase spectacole și turnee. Din scena nu ieșea cu pași normali, călca sacadat; publicul prindea mișcarea și aplauda în ritmul pașilor săi.
Cânta multe cântece de pahar, dar în viață era foarte cumpătat. Nu a agreat niciodată viața dezordonată a boemei interbelice. Soțul meu, Puisor Maximilian, i-a scris multe texte. Din clipa în care i se încredința o piesă, Gică nu mai avea liniște! Ne suna în fiecare dimineață, pentru ca totul să iasă perfect”
Stela Popescu – actriță.

„Așa am început eu să cânt, ascultându-l pe Nea Gică. În ’64 am avut prima dată onoarea să fiu alături de el pe scenă. A fost cel mai cunoscut artist român, cântăreț și un strălucit actor de revistă. Marca Gică Petrescu înseamnă succesul asigurat. Singurul care a ajuns «Artist Emerit». Emeriți au fost mai mulți: mari cântăreți și actori din teatre, dar ca artist de revistă, Gică a fost singurul… emerit!”
Alexandru Arșinel – actor.

„…Trubadurul primăverii noastre, trubadurul maturității și al toamnelor noastre primăvăratice, este o piesă importantă din tezaurul nostru național”
Vasile Veselovski – compozitor.

„În 1984, maestrul m-a invitat la un show la TVR să cântăm împreună. M-a surprins, știam că nu agreează duetele cu cântărețe. Dar, domnul Petrescu a venit la noi acasă în Dristor, să stabilim piesele, tonalitățile etc. În brațe avea un buchet uriaș cu flori superbe și celebra lui chitară veche. M-a impresionat foarte tare.
În studioul muzical, înregistrările au ieșit excelent, din prima. Eram fericiți de felul în care ni se armonizau vocile. Uimitor pentru că veneam din zone muzicale diferite!
Nea Gică a fost un bărbat galant, elegant, manierat, un artist desăvârșit, lângă care erai protejat de orice risc al scenei. Muzica l-a hrănit și l-a menținut tânăr. Un mare și autentic Român…”
Aura Urziceanu – cântăreață

„Cea mai mare calitate a lui era aceea că «nu semăna cu nimeni». Era Gică și atât! Cel mai «cântăreț» din câti a avut România vreodată. Din tinerețe a intuit, ca nimeni altul, că un cântec nu se cânta numai cu vocea ci și cu mintea și cu inima. Știa că, de când e lumea, este preferabil să aduci oamenilor râsul, veselia… Ne-a lăsat un tezaur muzical, al nostru, în vecii vecilor”
Horia Șerbănescu – actor.

„N-a avut nevoie de instituții ca să existe, pentru că a fost el însuși o instituție. El a reprezentat spiritul interbelic al Bucureștiului – timpul de aur al muzicii românești – conservat și adus, intact, până în zilele noastre. Reprezintă muzica și parfumul acelui univers de patrimoniu, rămas captiv și viu în vocea sa.”
Miron Manega – ziarist.

„A fost un mare om și un mare Român. Dumnezeu i-a pus pe chip un zâmbet atrăgător și har în glas…
Nu putea să cânte fără o melodie, fără ceva care să pătrundă în suflet. M-a făcut fericit cântând cântecele mele…
A reușit să le dea o savoare aparte, trăinicie și viață lungă. Mitul Gică Petrescu se confundă cu bucuria muzicii…”
Temistocle Popa – compozitor.

„Era cumpătat pentru că știa cum să-și respecte publicul. Era jovial, bun, fin, elegant, combina toate superlativele. Un model de conduită, un mit, o emblemă pentru români, o legendă”
Benone Sinulescu – cântăreț.

„Gică Petrescu este cântărețul care a îndulcit sufletul și mintea și viața a zeci de milioane de români. Socotesc c-a fost un privilegiu că am apărut împreună pe același afiș, pe aceeași scenă. Nimeni nu dormea atunci când Gică și Florin Piersic, aflați în turneu, aveau spectacol în vreun oraș al Israelului. Am avut o mare dragoste un cult pentru «Nea Gică», acest Chevalier și acest Sinatra al nostru al românilor.”
Florin Piersic – actor.

May 102014
 

(1964)  Artist Emerit al Republicii Populare Romîne„pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.
(1968)  Premiul discului – Electrecord
(1999)  Diploma de excelență „Muzica e viața mea” – TVR
(2001) „Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III” – Radiodifuziunea Română
(2003) Ordinul național Steaua României în grad de cavaler – pentru îndelungata și prodicioasa carieră artistică – Cotroceni

Gica Petrescu

Gica Petrescu

Luni, 5 mai 2003, în cadrul unei ceremonii desfășurată la Palatul Cotroceni, Președintele României, Ion Iliescu, i-a acordat maestrului Gică Petrescu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, cu ocazia împlinirii vârstei de 88 de ani, pentru îndelungata și prodigioasa carieră artistică pusă în slujba cântecului românesc, prin care a încântat sufletele a numeroase generații.

(2004)   Life Time Award – MTV Romanian Music Awards
(2005)   Premiul special „Cântecul e viața mea” – Radiodifuziunea Română
Zeci de alte premii la diferite Festivaluri și evenimente culturale românești

Apr 262014
 

De-a lungul a șapte decenii de activitate Gica Petrescu și-a construit un repertoriu remarcabil prin bogăție și diversitate:

Sa-mi dai batista ta la despărțire
Țigancă, mi-ai mințit norocul
Cine mi te-a supărat
Pe același drum de eri
Cel mai frumos tango din lume
Ce-o să zică lumea
Un gondolier cânta o melodie
Dac-ai vrea
Drum bun
A fost cea mai frumoasa noapte
Nu te-am iubit decât pe tine
Mai spune-mi că nu m’ai iubit
Îți mulțumesc…
E ea
O zi de toamna
Ce te doare inimă
Îmi plac ochii dumitale
Nu te am decât pe tine
Du-te la călugărie
De trei nopți și de trei zile
Și-apoi cică, măi Mitică
De trei zile stau îm poartă
Măi Petrică, Petrișor
Măi rezbele…
Sa-mi dai batista ta la despărțire
Cine mi te-a supărat
Un gondolier cânta o melodie
Dac-ai vrea
Drum bun
Nu te-am iubit decât pe tine
Mai spune-mi că nu m’ai iubit
M-am îndrăgostit de tine, Moscova
Te iubesc Moscovă
Zori de zi
Garofița
Întoarce-te curând
Să nu uiți, că mă iubești
În Kamciatka
Vino iar în crâng
Zeut
O sa viu să-ți joc la nuntă Leano
Drepți!
Să trăiți am înțeles
Iubirea e o bombă
O viață are omul
Te-am așteptat viața-ntreagă
Încearcă să uiți
Nu glumi cu dragostea
Balalaica
Cântă-mi lin din strună
În satu-n care m-am născut
Tot ce-i românesc nu piere
În casa visurilor mele
Am încercat să uit
În casa visurilor mele
La căsuța cu zorele
Amintește-ți de mine
Țigan pribeag
Marga
Tu nu-nțelegi ce-mi cere inima
Sa nu ne desparțim
Noaptea asta toată lumea e a mea
La margine de București
Când te-ndeamnă inima
Mă iubești, te iubesc, ne iubim
Și mâine ca și azi
Pentru ce vrei să pleci dela mine
Am uitat de mult
Dă și tu măcar un leu pentru țară
Când se sting luminile în București
Ma-lu
Eu te privesc, tu mă privești
E iarnă’n viața mea
Am mutat o piatră de hotar
Înserare
Să bem un pahar împreună
Eu ți-aș da inima
Să mă ierți
Dumneata madam
Te cheamă cântecul meu
Am un cuib cu trei rândunele
Friz și Franz
La căsuța cu ferestrele-nflorite
E o romanță de de mult
Mai e ceva ce nu ți-am spus
Rămâi cu bine
Violete pentru fete
Tu nu vei știi că ne-am iubit
Micul domn Pierot
Mai stai
Numai pentru dumneata coniță
Te-am visat
Inimă de ce nu-mbătrânești
Trec pe drumul care duce la tine
Aștept să te întorci
Brezuța
Îmi place să dansez cu tine
Cine-mi place nu mă place
Dacă ar fi, ce bine-ar fi
Cine-o fi de vină
Un trecător
O strângere de mână
Tu în lumea toată [foxtrot]
Nu-i vreo fată în lume ca tine
Când iubirea te-a părăsit
Sanda
Cele mai frumoase fete
În pași de dans
Cântec pentru prietenii din București
București, București
Hop și-așa
Cărăruie, care sui în vârf de munte
Ananas
Podul grant (cu Trio Grigoriu)
Cine oftează când iubește
La ușa ta
Cântec vesel despre București
Pe sub geamul luminat
Drumurile mele
Un trecător
Toate Florile
Aladin, Aladin (cu Trio Grigoriu)
E atât de bine
Deschide, deschide fereastra
Da, da
Mărunțica
Cînd tu zîmbești
Fetița din Dîmbovița
Manuela
Ne chiamă ritmul să dansăm
Amintiri dragi din Moscova
Șapte munți și șapte văi
Mie-mi place să trăiesc
Cum să nu trăiesc pe lume
Mi-e dor astă-seară de-un chef cum știu eu
Zi una mai săltăreață
Și cântecele mele
Pe boltă când apare luna
Dar ești la fel
Lume, lume
La puțul cu cinci izvoare
Piatră, piatră
Am iubit și-am să iubesc
Inimă de ce vrei să uiți
Dă-i cu șprițul pân’ la ziuă
Uite-așa aș vrea să mor
Ia mai toarnă-un păhărel
Că doar n-o să trăiesc cât lumea
Suflet candriu de papugiu
Cu lăutarii după mine
Mă gândeam la tine
Amar
Cîntic de lampă
Dragoste, poveste veche
E mult de-atunci, mai știi Mimi
În seara când ne-om întâlni
De ce m-ați dus de lângă voi
Mi-e Dor de nopți cu lună plină
Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mâine
Căsuța noastră
București, măi București
La crâșma din Ferentari
Of, of, of, măi șprițule
Du-mă acasă măi tramvai
Nu plâng pentru nimeni
Mână, birjar
La căsuța albă
Dac-așa ți-e dat
Cine știe a iubi
Undeva pe-o stradă mică-n București
Cântecul drumețului
Cântecel de dor și of
Tandrețea mea
Dragoste ce ai cu mine
Mi te-ai lipit de suflet
Astă seară nimeni să nu doarmă
Viața-i bună și drumoasă
Păcat, fetițo dragă
Costică, Costică
Pe cine-aș fi iubit
Bun rămas, prieteni dragi
Cât oi mai trăi pe lume
Am iubit doi ochi albaștri
De ce m-ați dus de lângă voi
Vreau astă seară să uit
If I were a rich man [Dac-aș fi un om avut]
The impossible dream [Un vis imposibil]
Buona sera [Bună seara]
What for? [De ce?]
Cum să nu trăiesc pe lume
Zi una mai săltăreață
Lume, lume
Piatră, piatră
Aș vrea iar anii tinereții
Cine mi te-a supărat
Nu pleca
Noapte bună Mimi
Primul nostru tango
Ce cauți tu în viața mea
Prima poezie
Adio, în calea ta n-am să mai fiu
Pe sub fereastra ta
Cel din urmă tango
Dragi prieteni, sus paharul
Dragoste, bătute-ar vina
Puișor, măi puișor
Ochii văd, inima cere
De la început
Zaraza
Tangolita
Mona Lisa
Violeta
Cumparsita
Te aștept
Un sărut
Doar două vorbe
Tangoul castanietelor
Când cântă chitara
Eu în suflet te-am păstrat
Singur am rămas
Adios muchachos
Vârsta mea
De nu vrei sa-mbătrânești
Puișor, măi puișor
La sfârșit de săptămână
Dragoste, bătute-ar vina
Inimică afurisită
Hai noroc și la mai mare
Dragi prieteni, sus paharul
Tinerețe trecătoare
Hai, lăutare
Și cîntecele mele
Veniți cu noi
Fete, fete
Este nou ceva
Da, asta-i fata
Calcutta e pe Gange
Miky
Hello Dolly
Jocul chitarelor
Nu-ți pot da decât iubire
Daiana
Hai să dansăm
Alinarea
Hai noroc și iar noroc!
Viața-i bine s-o iubești
Măiculiță, dor mă frige
De n-ar fi fetele
Căsnicie, căsnicie
Trece timpul…
Totul cu măsură mică
Tinerețe, fugi de mine
Satul e în sărbătoare
De ce e viața sucită
Îmi amintesc cu drag de bunicuța
Chitară de dor
Amurgul
Serenada dragostei
Portretul tău
Un vis adevărat
Pescarul
Manuela
Cărăruie
Cel mai minunat tango
Timpul trece greu
Tu nu știi
Într-o noapte minunată
Când mâna el ți-a sărutat
Să ciocnim paharul
Hai să bem un păhărel
Să nu-ți bați joc de viața ta
Supărare, veselie
Cununița
La sfârșit de săptămână
Anii mei
Viața-i bună și drumoasă
Lăutarul
Cu norocul rar te întâlnești
Cântă-mi tu vioară
Fă-ți din viață sărbătoare
Iubirea-i ca un soare
O pălărie
Dor, dor, dor
Vine-o vreme
Noapte, noapte
Așa și-așa
Iubire, iubire
Câte ceva despre vârsta mea
La masă cu amicii mei
Viața-i viață
Asta este dragostea
Copiii mei
Dac-o fi și-o fi și-o fi
Când mi-o fi mai rău, așa să-mi fie
Frumoasă e viața
Hai, să trăiesc
Voi cu toții vă-ntrebați
Să trăim și să ne fie bine