Ion Albesteanu

Articole legate de Ion Albesteanu:

Ion Albeşteanu (numele său adevărat este Ion Şerban) – s-a născut la 27 septembrie 1932 la Slobozia. Părinţii săi proveneau din comuna ialomiţeană Albeşti (de aici si numele de scena).
Ion a fost al cincilea copil din cei şapte, câţi au avut soţii Şerban. Tatăl său, Nicolae Şerban,  violonist şi cobzar i-a fost primul şi principalul dascăl în ale muzicii. Celălalt dascăl al copilăriei a fost Ionică, fratele mai mare, lăutar vestit în tot judeţul. La 18 ani se căsătoreşte şi din această primă căsătorie are trei copii.

În anul 1953 este promovat ca dirijor al orchestrei populare ”Bărăganul” din Slobozia. În perioada 1953-1964 cât a condus această orchestră a obţinut numeroase premii şi titluri de laureat la festivaluri şi concursuri de folclor. În 1964 orchestra ”Bărăganul” participa la Festivalul Internaţional de Folclor de la Cairo-Egipt, unde obţine premiul I şi Diploma de onoare a primului festival internaţional de acest gen.

În anul 1965 lui Ion Albeşteanu i se încredinţează formarea şi conducerea secţiei de muzică populară a Teatrului de estradă ”Ion Vasilescu” – Bucureşti, cu care realizează remarcabile succese prin formula, oarecum inedită a spectacolelor de ”estradă folclorică”.În anul 1966 se recăsătoreşte, soţia sa fiind solista de muzică populară Tiţa Ştefan din Fierbinţi, cu care a cântat mult timp la Slobozia şi apoi la Bucureşti. Cei doi au un copil – Valentin, absolvent al Academiei de muzică – secţia vioară – Bucureşti.În perioada 1968-1971, Ion Albeşteanu lucrează în cadrul Filarmonicii ”George Dima” din Braşov, ca dirijor al orchestrei de muzică populară ”Mioriţa”. Lucrează în paralel cu mai multe formaţii artistice de amatori din judeţul Braşov cu care participă la diverse festivaluri în ţară şi străinătate. Cu formaţia ”Poeniţa” câştigă cel mai important trofeu internaţional care se acordă în materie de folclor – ”Discul de aur” al Academiei ”Charles Cross” – Franţa, la a XXV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Toamnă de la Dijon.

Printre soliştii celebri, cu care a făcut imprimări la Radio, Electrecord sau cu care a susţinut spectacole se numără: Liviu Vasilică, Vasile Zidaru, Viorica Mira, Dumitru Ridescu, Ioana Marin, Emilia Bubulac, Gheorge Roşoga, Mihai Căluşaru, Tita Ştefan, Nicolae Rotaru, Ioan State, Polina Manoilă, Mioara Pitulice, Floarea Calotă, Sica Rusu, Elisabeta Turcu, Ileana Mărgărit, Ilie Dărvăreanu, Maria Cârneci, Romica Puceanu, Ileana Leonte, Maria Ciobanu, Marioara Tănase.

A colaborat cu solişti instrumentişti celebri: cobzarul Marin Cotoanţă, acordeoniştii Marcel Budală, Ghiţică Gheorghe, Victor Gore, Mieluţă Iordache, Mihalache Andrei, Bebe de la Petrăchioaia. A lucrat cu cei mai valoroşi compozitori şi maeştri ai baghetei dirijorale: Gheorghe Bazavan, Ludovic Paceag, Mircea Neagu, Dinu Stelian, Nistor Nicolae.

A pregătit şi a condus în străinătate, la diferite festivaluri, mai multe ansambluri folclorice: Austria (ansamblul din Constanţa), Danemarca şi Franţa (ansamblul din Urziceni), Bulgaria (”Doina Ilfovului”, ansamblul Casei de Cultură Buftea), Iugoslavia (Teatrul ”Ion Vasilescu”), Grecia, Cipru, Turcia, Franţa, Belgia, Olanda (ansamblul ”Poeniţa”), Germania (orchestra populară a Ministerului Forţelor Armate), Elveţia, Egipt, Israel.

În timpul înăspririi dictaturii, Ion Albeşteanu redevine lăutar în restaurante din Giurgiu şi Bucureşti. După 1989 desfăşoară o activitate artistică intensă de înregistrări de discuri şi CD-uri, spectacole, turnee în străinătate, în încercarea sa permanentă de păstrare a tradiţiei populare autentice. Alcătuieşte taraful ”Ion Albeşteanu” al Muzeului Ţăranului Român, cu care întreprinde un prim turneu în Franţa în 1992.

În anul 1994, pentru întreaga sa activitate de interpret, dirijor şi mesager al cântecului popular şi lăutăresc, Consiliul local al municipiului Slobozia îi acordă titlul de cetăţean de onoare al oraşului, lucru care pentru artist valora mai mult decât orice altă distincţie.

Ion Albeşteanu s-a stins din viaţă la 65 de ani, la sfârşitul verii lui 1997, în comuna Fierbinţi, Ialomiţa. Este înmormântat la Bucureşti.