Maria Tanase – Diva cu inima albastra

 Articole despre lautari romani  No Responses »
Apr 252014
 

Loredana Groza:
“Muzica fara “E-uri””. Maria Tanase si-a dobandit devreme universalitatea, interpretand muzica din cele mai diferite zone ale Romaniei, din Moldova, Ardeal, Banat sau Oltenia, si tot ea este cea care a dus muzica acestor meleaguri si peste granite.

“Pentru mine, Maria Tanase este o cantareata vizionara. Reprezinta sinteza muzicii romanesti, iar vocea ei strabate timpul fara a se demoda”, povesteste si Loredana Groza, cea care a ajutat, prin albumul ei “Agurida”, ca si generatia tanara sa o intalneasca pe “femeia care a devenit cantec” – asa cum a fost supranumita Maria Tanase. “Albumul “Agurida” este manifestul meu impotriva muzicii fara spirit sau muzicii pline de “E-uri”, care ne violeaza auzul”, spune Loredana.

Alexandru Balanescu:
“Un star legendar”. “Maria Tanase este parte a unei constelatii de artisti carora le-a reusit sa fie brutal de individuali, dar in acelasi timp si foarte “romani””, a declarat pentru “Evenimentul zilei” violonistul Alexandru Balanescu, care, cu celebra sa formatie “Balanescu Quartet”, seduce lumea si orasul sau adoptiv, Londra.

Alexandru Balanescu i-a dedicat cantaretei un album, “Maria T”, subliniind innoit semnificatia artistei: “Cred ca era posesoarea unei voci intr-adevar mari si absolut unice. Prin viata si munca ei, ea a reusit sa redefineasca frumoasele contradictii ale sufletului romanesc”.

Maria Tanase

Maria Tanase

In vestul Europei, violonistul Nigel Kennedy a intrepretat din repertoriul ei, transpusa pentru vioara, melodia “Lume, Lume” – “A Tribute To Maria Tanase”.

Sanda Weigl o canta in America. Peste Ocean, in afara Aurei Urziceanu sau a Margaretei Paslaru, Sanda Weigl, o solista comparata de critica americana cu Cesaria Evora sau Diamanda Galas, nascuta in Romania, interpreteaza, acompaniata de mai-marii jazzului american, precum Anthony Coleman, prelucrari dupa piesele Mariei Tanase, in limba romana. “La plecarea din Romania, la 13 ani, am avut in bagajul meu doar placile Mariei Tanase”, declara solista.

Herta Muller: Maria, intre “pofta de viata si melancolie”. Maria Tanase este prezenta, adjudecandu-si statutul de legenda, si in Germania, datorita angajamentului Hertei Muller (scriitoare banateana, una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii germane contemporane), care a tinut prelegeri despre “mitul Maria Tanase” (pe care o descria undeva intre “pofta de viata si melancolie”).

Grit Friedrich realizeaza deja din 1994 reportaje despre Maria Tanase, ea intalnind multi fosti colaboratori ai artistei, precum cobzarul Marin Cotoanta sau etnologul Emilia Comisel. Poate Maria Tanase nu a fost apreciata la valoarea ei reala, precum o Edith Piaf in Franta sau o Umm Kulthum in lumea araba, din cauza “Cortinei de Fier si a mortii timpurii”.

Lucruri interesante mai putin cunoscute de public despre Maria Tanase

 Povestiri cu si despre lautari  No Responses »
Apr 172014
 

Supranumita Edith Piaf a noastra, Maria Tanse a fost fata gradinarului oltean Mos Tanase, venit la Bucuresti sa faca bani din vanzarea de flori, a crescut in Mahalaua Caramidarilor printre flori si cantece si a ajuns una dintre cele mai apreciate artiste atat in tara, dar si in strainatate.

Maria Tanase

Maria Tanase

  • La 15 ani, Maria Tanse participa la “Miss Romania”, insa pierde la proba costumelor de baie. In schimb, de frumusetea ei se indragosteste un medic de la Spitalul Central cu care ea ramane insarcinata la varsta de doar 16 ani. Doctorul ii propune sa avorteze, chiar daca ea ramanea cu riscul de a nu mai putea face copii niciodata.
  • “Era o persoana dezinvolta si vorbea cu mult patos, nu ii lipseau din limbaj nici injuraturile pe care le folosea adesea, cu toate ca se perinda in cele mai inalte cercuri cosmopolite ale Bucurestiului”, spunea istoricul Dan Falcan despre Maria Tanase.
  • Maria Tanase  avea o croitoreasa care-i facea rochii frumoase – “Purta pe scena rochii frumoase. Nu pregeta sa cheltuiască o buna parte din castig in mandria ei de interpreta a celui mai pur cantec popular. In viata de toate zilele ramanea insa aceeasi modest invesmantata fata a mosului Tanase”, a notat Harry Brauner, cel care i-a fost alaturi in vremurile de inceput ale carierei sale.
  • “Ar fi fost in stare sa fumeze si cand dormea. Nu conta ca sunt Nationale sau ţigari fine. De fumat s-a luat de pe la 16 ani, cand a inceput sa umble prin cartier. Toată ziua statea ori la o familie de nemti din vecini, ori la popa Vasile: el a botezat-o, el a cununat-o si tot el i-a facut slujba de inmormantare”, noteaza Gaby Michailescu in cartea Marie cea fara de moarte.
  • Marea iubire a Mariei Tanase a fost sculptorul roman Constantin Brancusi – ea avea 25 de ani, iar el 62. In cartea Brancusi – Amintiri si exegeze scrisa de Petre Pandrea, scrie: “Cand te ascult cum le zici, Marie, as fi in stare sa daltuiesc pentru fiecare cantec de-al nostru cate o Pasare Maiastra!”
  • La ultimul sau turneu, in anul 1963, Maria Tanase afla ca sufera de cancer la san si trebuie sa se opereze de urgenta. Ea refuza acest lucru, iar cancerul ii ajunge la plamani. In timpul ultimului sau concert, de la Hunedoara, respirand foarte greu, ea spune publicului – “Fratilor, eu nu mai pot! Am cancer la san si o sa mor in curand! De acum nu ma veti mai vedea!”.
  • Maria Tanase a refuzat sa cante la nunti, chiar daca i se oferise o suma foarte mare pentru a interpreta doua cantece: “A fost invitata de onoare, nu lautareasa. Mi-a aruncat banii, desi era plina de datorii… Nesocotitule, cum de ai luat banii omului! Sa n-am de paine si nu cant la nunta”, istoriseste Gaby Michailescu, impresarul artistei Ba mai mult, Maria era generoasa si imprevizibila. La concertele sale le dadea studentilor bilete de favoare pe care le scria pe loc, in cabina, cu rujul.
  • A fost casatorita cu Clery Sachelarie, cu care s-a maritat in 1950. Despre el, Gaby Michailescu spune: “El n-a muncit toata viata. Maria il scuza, spunea ca ii e inger pazitor, ca o adora. I-am propus sa-l iau cu mine in turneu, sa ma ajute la realizarea afiselor. A refuzat. Nu fac eu d-astea, a spus dansul”.
  • TESTAMENTUL MARIEI TANASE  Maria Tanase se stinge din viata la nici 50 de ani, iar in urma lasa un testament emotionant. “Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca la cunostinta moartea mea, cu exceptia oficialitatilor si in orice caz inmormantarea mea sa fie anuntata cu o zi mai tarziu celor care m-au cunoscut.Nu vreau mascarada si panorama. Dupa disparitia mea as dori ca pe un drum secetos sa se scobeasca  adanc o fantana pentru cei insetati, iar dupa moarte sa-mi care cineva apa cu cofa la cimitir timp de sase saptamani. Tot ce am hartii, scrisori, culegeri, ce sint in sacul de panza alba sa-mi fie puse in sicriu – asa as dori daca as putea- sa nu jignesc pe nimeni din familie sau din conducerea tarii”.

    Ea mai precizeaza ca vrea sa fie ingropata in hainele alese de ea, iar pentru sotul ei lasa scris: “Plec inainte ca sa-ti incalzesc pamantul. Culege-mi visurile pe care le-am avut langa tine si imparte-le oamenilor. Iar voua, cele 49 de frunze verzi din primavara si galbene in  toamna pe care mi-am plimbat anii va las cate o lacrima de emotie: Adio, frunza verde, frunza galbena, tu ma salta, tu ma leagana”.

 

Maria Tanase

 Lautari voce (solisti)  No Responses »
Apr 172014
 

Maria Tanase
Maria Tanase
(n. 25 septembrie 1913, Bucuresti – d. 22 iunie 1963, Bucuresti) – 50 ani
Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare
A colaborat cu: Grigoraș Dinicu, Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Victor Predescu, Ion Vasilescu

Articole legate de Maria Tanase:
Lucruri interesante mai putin cunoscute de public despre Maria Tanase
Maria Tănase a fost agent secret al Serviciului Special de Informații (SSI)
Maria Tanase – Diva cu inima albastra
Testamentul Mariei Tănase

Maria Tănase a fost o interpretă de muzică populară românească ce fost supranumită Pasărea măiastră, Edith Piaf a României și Regina cântecului românesc.

Maria Tănase s-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Rădulescu”, unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinții săi, la grădină.

În anul 1930 se angajează la „Bufet de 7 lei”, unde îl cunoaște pe Sandu Eliad (regizor la Teatrul „Barașeum”, azi Teatrul Evreiesc de Stat), cel care o va prezenta mai târziu etnomuzicologului Harry Brauner.

În anul 1934 Maria Tănase se angajează la Teatrul „Cărăbuș”. Pe 2 iunie debutează în revista Cărăbuș-Express (a lui N. Kirițescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În același an imprimă Mansarda (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a Mariei Tănase.

Maria Tanase

Maria Tanase

În vara anului 1936 imprimă cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, primele două fiind Cine iubește și lasă și M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

În 1938 Maria Tănase începe să colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra”, unde cânta acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moțoi.

In 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al Mariei Tănase. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea.
Taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un basist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.

Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumește Pasărea măiastră. În același an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu. În septembrie lansează cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr și Habar n-ai tu ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu în revista Constelația Alhambrei, pe care le imprimă apoi la „Columbia”.

Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York (New York World’s Fair) amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României). La această Expoziție au mai fost prezenți George Enescu, prof. Dimitrie Gusti și Constantin Brâncuși.

Maria Tanase

Maria Tanase

Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier îi interzice să mai apară în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului, precum și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul Cine iubește și lasă, frate al pictorului Victor Brauner) și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). Ultimul concert al artistei, dinaintea cenzurii, a avut loc pe 20 octombrie 1940, la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani.

În martie 1941 Maria Tănase întreprinde un turneu artistic în Turcia. Cântă în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurării Teatrului de vară „Taxîm”. Aici este desemnată cetățean de onoare de președintele Turciei. Alături de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului și muzicii românești cântă răniților din război.

Interpretează câteva cântece românești de mare popularitate, acompaniată de orchestra Nicu Stănescu, la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. La acest eveniment și-au dat concursul și violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artiștii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.

Se căsătorește cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie) în decembrie 1950

În 1952 este solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu.

In vara anului 1953 Maria Tănase lansează cu mare succes cântecele Dragi mi-s cântecele mele (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și Aseară vântul bătea (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie desfășurat în București.

Maria Tanase

Maria Tanase

Din 1954 imprimă la Radio și la casa de discuri Electrecord.

În 1958 imprimă la Electrecord patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doïna de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubește și lasă), Danse montagnarde (Uhăi, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-așa). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde”, disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque” (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.

Maria Tănase a fost și agentă a Serviciului Special de Informații (SSI) condus de Eugen Cristescu

A cântat în numeroase restaurante și localuri bucureștene (mai ales în perioada interbelică): „Neptun”, „Café Wilson”, „Parcul Aro”, „Luxandra”, „Luther”, „Continental”, „Prispa-naltă” din Piața Obor.

În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București. Se stinge din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.

Maria Tanase

Maria Tanase