Viata Mariei Tanase este departe de a se fi desfasurat doar pe scena. Marea artista, considerata „privighetoarea” Romaniei, a lucrat ani in sir pentru Serviciile Secrete.
Ivor Porter, un capitan englez, agent britanic in Romania, care l-a cunoscut foarte bine pe Eugen Cristescu, seful SSI, scrie in memoriile sale ca „Eugen Cristescu avea intotdeauna ca predilectie femeile mai mature”. Dintre fostele sale prietene sau partenere, Serviciile Secrete le-au identificat pe Molda Zisu, Ileana Baston si Maria Tanase.
Maria Tanase
Eugen Cristescu, seful Serviciului Secret de Informatii (SSI) in perioada 1940-1944, a fost numit de Ion Antonescu pe 15 noiembrie 1940. Cristescu – un adevarat specialist al Serviciilor Secrete – lucra profesionist, dar fara prea multe scrupule.
Cert este ca Maria Tanase era un personaj destul de important pentru agentie. Relatiile sale amoroase, care au purtat-o in iatacul atator personaje influente, politicieni sau diplomati, au impins-o si pe taramul spionajului.
Scriitorul Mihai Pelin, cercetator al arhivelor Securitatii, afirma in lucrarea sa „Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica” ca Maria avea la sfarsitul anilor ‘30 relatii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucuresti al agentiei de presa Havas si rezident al serviciilor speciale franceze.
„In mai 1939, corespondentul a fost surprins de politie in timp ce fotografia obiective militare din zona de granita Turtucaia. Maria Tanase, care se bucura de influenta in epoca, a intervenit imediat la politie si la Directia Presei ca sa se aplaneze scandalul”, scrie Mihai Pelin in „Dame si ziaristi”.
In 1940, in plin razboi, Maria Tanase face un prim turneu in Turcia, ori Istanbulul si Ankara erau la data aceea locul de intalnire a celor mai importanti agenti secreti.
Maria Tanase are ocazia sa cante in fata presedintelui tarii Iamet Inonu, dar are si multe intalniri care raman invaluite in mister. In mod aproape firesc, la intoarcerea in tara este luata „in vizor” de Serviciul Secret al armatei germane Abwehr, care incearca printr-un maior s-o recruteze. Conform arhivelor Serviciului Secret de Informatii din Romania, condus de Eugen Cristescu, artista refuza.
Istoricul Cristian Troncota este de parere ca Maria Tanase l-a ajutat pe Cristescu in munca sa. „A tinut ca un adevarat profesionist legatura si cu serviciile secrete americane, si engleze, iar marea artista i-a facilitat astfel de contacte”.
Mihai Pelin a descoperit ca, in 1941, Maria pleaca din nou in Turcia cu orchestra lui Grigore Dinicu. Ea este vazuta in compania lui Alfred de Chastelain, seful filialei sud-est europene a spionajului britanic. Acesta lucrase 14 ani in Romania. Se pare ca De Chastelain i-a propus artistei sa nu se mai intoarca in tara oferindu-i un post la Radio Londra, dar ea a refuzat.
La intoarcerea in tara Maria Tanase este arestata si acuzata ca ar fi agent britanic. Probele sunt insuficiente si la interventia lui Eugen Cristescu este eliberata. Nici dupa 23 august 1944, viata tumultuoasa a Mariei Tanase nu s-a schimbat prea mult, fiind in preajma unor oameni catalogati fara tagada de Serviciile Secrete ca fiind spioni.
Securitatea comunista a urmarit-o pe Maria Tanase, considerand-o „un element ce manifesta dusmanie fata de regimul nostru”.
Totusi, actiunile Securitatii impotriva ei nu au trecut dincolo de filaj si pentru simplul motiv ca Maria Tanase era o personalitate iubita de public.