<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Lautarie.com - Lautari romani celebri &#187; lautari romani</title>
	<atom:link href="http://www.lautarie.com/tag/lautari-romani/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.lautarie.com</link>
	<description>Stiri, povestiri si informatii despre marii lautari ai vremurilor trecute si ai celor prezente.</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 Jan 2017 12:55:57 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
		<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
		<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=3.9.40</generator>
	<item>
		<title>Ion Onoriu</title>
		<link>http://www.lautarie.com/ion-onoriu/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/ion-onoriu/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 06 Aug 2014 12:30:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari acordeon]]></category>
		<category><![CDATA[acordeonist]]></category>
		<category><![CDATA[interpret virtuoz]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Onoriu]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari acordeon]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[șef de taraf]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=450</guid>
		<description><![CDATA[Ion Onoriu (n. 1937, Fantanele, Jud. Dambovita - d. 1998, Bucuresti) &#8211; 61 ani Instrument: acordeon Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Gabi Lunca, Toni Iordache, Costel Vasilescu, Mieluță Bibescu Articole legate de Ion Onoriu: Stilul de interpretare al lui Ion Onoriu Ion Onoriu  a fost un acordeonist, interpret virtuoz de muzică lăutărească și șef de taraf. <a href='http://www.lautarie.com/ion-onoriu/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><b><b style="color: #252525;"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/Ion_Onoriu1.jpg" rel="lightbox[450]"><img class="alignnone wp-image-451" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/Ion_Onoriu1-215x300.jpg" alt="Ion Onoriu" width="182" height="254" /></a><br />
Ion Onoriu<br />
</b></b>(n. 1937, Fantanele, Jud. Dambovita - d. 1998, Bucuresti) &#8211; 61 ani<br />
<strong>Instrument:</strong> acordeon<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <a title="Cantece din repertoriul lui Ion Onoriu" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-ion-onoriu/">click aici pentru vizualizare</a><br />
<strong>A colaborat cu</strong>: Gabi Lunca, Toni Iordache, Costel Vasilescu, Mieluță Bibescu</p>
<p><b>Articole legate de <b><b style="color: #252525;">Ion Onoriu</b></b></b><strong>:<br />
</strong><a title="Stilul de interpretare al lui Ion Onoriu" href="http://www.lautarie.com/stilul-de-interpretare-al-lui-ion-onoriu/">Stilul de interpretare al lui Ion Onoriu</a><strong><br />
</strong></p>
<p><strong>Ion Onoriu</strong>  a fost un acordeonist, interpret virtuoz de muzică lăutărească și șef de taraf.</p>
<p>În <strong>1944</strong> primește de la tatăl său o armonică cu 40 de bași (un strămoș al acordeonului). În <strong>1953</strong> își cumpără primul acordeon cu care înregistrează în același an primele materiale la Radio, în orchestra vărului sau primar Constantin Mirea.</p>
<div id="attachment_454" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/5.jpg" rel="lightbox[450]"><img class="wp-image-454" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/5.jpg" alt="Ion Onoriu si Gabi Lunca la TVR" width="400" height="252" /></a><p class="wp-caption-text">Ion Onoriu si Gabi Lunca la TVR</p></div>
<p>În <strong>1955</strong> înregistrează primul său album solo, tot la Radio. În perioada 1965 &#8211; 1975 înregistrează 14 discuri la Casa Radio și la Electrecord, apare în numeroase emisiuni de televiziune (în special emisiuni de revelion). În aceeași perioadă are primele turnee internaționale (notabile fiind cele din Ierusalim și Paris, dar și concertele la restaurantele românești din New York: „Rapsodia Română&#8221; și „Transilvania&#8221;).</p>
<div id="attachment_453" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/10.jpg" rel="lightbox[450]"><img class="wp-image-453" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/10.jpg" alt="Ion Onoriu si Gabi Lunca" width="400" height="255" /></a><p class="wp-caption-text">Ion Onoriu si Gabi Lunca</p></div>
<p>În <strong>1974</strong> realizează numeroase înregistrări la Radiodifuziunea Română, sub acompaniamentul Orchestrei de Muzică Populară Radio dirijată de Radu Voinescu. Între melodiile înregistrate se numără: <strong>Jalea țiganului</strong>, <strong>Sârba de la Poenari</strong> sau <strong>Brâu ca la Ologeni</strong>.</p>
<p>În <strong>1975</strong> își alcătuiește propria orchestră, împreuna cu țambalistul <strong>Toni Iordache</strong>, clarinetistul <strong>Mieluță Bibescu </strong>si<strong> </strong>trompetistul <strong>Costel Vasilescu</strong>.</p>
<div id="attachment_452" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/Andrei-Mihalache_și_Ion-Onoriu.jpg" rel="lightbox[450]"><img class="wp-image-452" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/08/Andrei-Mihalache_și_Ion-Onoriu-300x239.jpg" alt="Ion Onoriu si Andrei Mihalache" width="400" height="319" /></a><p class="wp-caption-text">Ion Onoriu si Andrei Mihalache</p></div>
<p>În perioada<strong> 1992 &#8211; 1994</strong> are numeroase apariții la televiziune alături de soția sa<strong> Gabi Luncă</strong>, într-o orchestra ce îi avea ca membri pe George Udilă (clarinet), Gheorghe Lambru (acordeon), Carmen Piculeață (vioară), Leonard Iordache (țambal), Ghiță Coadă (contrabas), Costel Vasilescu (trompetă).</p>
<p>Din <strong>1993</strong>, <strong>Ion Onoriu nu mai cântă decât la slujbele Bisericii Penticostale din București</strong>, retrăgându-se complet de pe scena muzicală.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/ion-onoriu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gică Petrescu</title>
		<link>http://www.lautarie.com/gica-petrescu/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/gica-petrescu/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 26 Apr 2014 06:35:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari voce (solisti)]]></category>
		<category><![CDATA[Gică Petrescu]]></category>
		<category><![CDATA[lautari celebri]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=419</guid>
		<description><![CDATA[Gică Petrescu (n. 2 aprilie 1915, Bucuresti &#8211; d. 18 iunie 2006, Bucuresti) &#8211; 91 ani Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare Articole legate de Gică Petrescu: Premii și distincții primite de maestrul Gica Petrescu Personalitati &#8230;despre Gica Petrescu Gică Petrescu a fost un cântăreț și compozitor român de muzică ușoară și populară. De-a lungul <a href='http://www.lautarie.com/gica-petrescu/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/gica-petrescu1.jpg" rel="lightbox[419]"><img class="alignnone wp-image-420" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/gica-petrescu1.jpg" alt="Gica Petrescu" width="200" height="278" /></a><br />
<b>Gică Petrescu<br />
</b>(n. 2 aprilie 1915, Bucuresti &#8211; d. 18 iunie 2006, Bucuresti) &#8211; 91 ani<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <a title="Cantece din repertoriul lui Gica Petrescu" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-gica-petrescu/">click aici pentru vizualizare</a></p>
<p><b>Articole legate de </b><strong><b>Gică Petrescu</b>:<br />
</strong><a title="Premii și distincții primite de maestrul Gica Petrescu" href="http://www.lautarie.com/premii-si-distinctii-primite-de-maestrul-gica-petrescu/">Premii și distincții primite de maestrul Gica Petrescu<strong><br />
</strong></a><a title="Personalitati …despre Gica Petrescu" href="http://www.lautarie.com/personalitati-despre-gica-petrescu/">Personalitati &#8230;despre Gica Petrescu</a><a title="Premii și distincții primite de maestrul Gica Petrescu" href="http://www.lautarie.com/premii-si-distinctii-primite-de-maestrul-gica-petrescu/"><strong><br />
</strong></a></p>
<p>Gică Petrescu a fost un cântăreț și compozitor român de muzică ușoară și populară. De-a lungul a șapte decenii de activitate și-a construit un repertoriu remarcabil prin bogăție și diversitate.</p>
<p><strong>Gică Petrescu</strong> s-a născut la 2 aprilie 1915, în București. Tatăl lui, de meserie funcționar poștal, urmase studii superioare la Geneva. Mama își petrecuse tinerețea la Paris și era, după mărturisirea de mai târziu a cântărețului, o bună cunoscătoare a pianului.</p>
<p>Mama l-a învățat de mic limba franceză și l-a inițiat în lumea muzicii, mai întâi interpretând la pianul din casă „piese scurte, melodioase (&#8230;), ritmuri mozartiene”și apoi, în primii ani de școală, dându-i lecții de pian. În casă exista un gramofon la care tatăl asculta uneori muzică ușoară.</p>
<p>În 1931, elev la Liceul „Gheorghe Șincai” cântă într-un ansamblu școlar, la chitară și vocal.<strong> La 15 ani urcă pentru prima dată pe scenă</strong>. La o serbare <strong>este descoperit de compozitorul Ion Vasilescu</strong>, care l-a dus la Radio, unde a cântat cu reputatul pianist și dirijor Iulian Ghindă.  In aceasta perioada mama sa moare, lăsându-l fără cel mai bun prieten.</p>
<p><strong>Gica Petrescu</strong> face doi ani la Drept, dar părăsește studiile juridice în favoarea muzicii. Decât să ajungi un avocățel mediocru, mai bine apucă-te serios de muzică. Un strop de talent, n-o să-l înveți la seminar, în nici o facultate. Cultivă-l și folosește-te de el! &#8211; îl sfătuiește tatăl său. Primul „contract de diseur” l-a avut la grădina restaurant Princiar de pe șoseaua Kiseleff, unde a cântat cu maestrul Fănică Luca. Atunci avea un repertoriu de 60 de cântece, tangouri și romanțe.</p>
<div id="attachment_426" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Gica-Petrescu-Muzica-e-viata-mea.jpg" rel="lightbox[419]"><img class="wp-image-426" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Gica-Petrescu-Muzica-e-viata-mea.jpg" alt="Gica Petrescu Muzica e viata mea" width="400" height="307" /></a><p class="wp-caption-text">Gica Petrescu &#8211; Muzica e viata mea</p></div>
<p>În 1933 este angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental <strong>Galeries Lafayette cântând cu Orchestra James Kok</strong>. Patronul, dl. Schwartz, îi confecționează două costume elegante pentru zi (alb) și seară (bleumarin). Avea 18 ani și cu mult curaj atacă eșalonul de aur al idolilor de atunci ai scenelor din localurile de muzică, răsfățații de public și de presă: Cristian Vasile, Titi Botez sau Jean Moscopol.</p>
<p>În 1936 tatăl său, Dumitru Petrescu, este imobilizat la pat de paralizie. Gică in varsta de 21 de ani rămâne unica sursă financiară. Apt de serviciu militar, este recrutat la Regimentul I &#8211; Vânători de gardă.</p>
<p>În 1937 numele <strong>Gică Petrescu</strong> se impune tot mai mult. Afișele elegantului <strong>Cazinou de la Sinaia îl anunță cu litere uriașe</strong>, ca solist în celebra Orchestră de jazz a lui Dinu Șerbănescu. Supus unui examen sever, este admis sub <strong>pseudonimul George Petrimi</strong>. Înregistrează pe plăci de patefon pentru casele de discuri Columbia, Odeon, His Master&#8217;s Voice, producători celebri în epocă. <strong>Întâlnirea cu marele muzician Dinu Șerbănescu e decisivă profesional</strong>. Descoperă că romanța este limba sa maternă. După câțiva ani revine la numele <strong>Gică Petrescu</strong>.</p>
<p>Din 1938, <strong>Gică Petrescu</strong> va colabora decenii la rând, înregistrând cântece de muzică ușoară, romanțe, cântece populare și cântece de petrecere.</p>
<div id="attachment_427" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/gicapetrescu11.jpg" rel="lightbox[419]"><img class="wp-image-427" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/gicapetrescu11.jpg" alt="Gica Petrescu" width="400" height="303" /></a><p class="wp-caption-text">Gica Petrescu</p></div>
<p>În 1939 este invitat în Germania, într-un turneu de înregistrări. Se cânta și se dansa pe ritmuri de tango, rumba, foxtrot și charleston. Șlagărele la modă, pe discuri Odeon, Columbia, Parlophon, Cristal, His Master&#8217;s Voice, Electrecord, erau pe buzele tuturor, pentru textele publicate în broșuri se vindeau o dată cu discul. <strong>Gică Petrescu a fost succesorul Mariei Tănase la estrada restaurantului „Neptun” din Piața Buzești</strong>, unde cânta cu orchestra violonistului și dirijorului Victor Predescu.</p>
<p>În 1940-1944 cântă pe scenele teatrelor Gioconda și Savoy. O dată cu începerea războiului, este mutat la regimentul IV Moto din Străulești. Aleargă zilnic între regiment, Radio pentru Ora răniților, concertele cu Dinu Șerbănescu, estrada unui restaurant, scena Teatrului de Revistă și spectacolele cu răniți.Este anunțat uneori cu grad militar „fruntașul <strong>Gică Petrescu</strong>” alături de Antonescu Trestian, Silly Popescu, Nae Roman, Titi Botez și marele Constantin Tănase. Își afirmă calitățile de actor pe scena Teatrului Comic (în clădirea actualului TESS) alături de H. Nicolaide și o pleiadă întreagă de compozitori, textieri și cântăreti.</p>
<p>Un turneu de 70 de zile prin țară cu spectacole „Frate cu dracul”, „Luna știe, dar nu spune” (cu aluzii politice) îi sporesc popularitatea în țară. Cântă în zeci de concerte ale formației Jean Ionescu, prezentate de marele comic Nae Roman și alături de pianistul Gaston Ursu. <strong>Este angajat de Ion Vasilescu la „Alhambra” și apoi la „Gioconda</strong>”, unde lansează zeci de cântece, care s-au bucurat de mare popularitate până în ziua de azi.</p>
<p>În 1946, la barul-gradină „Arizona”, s-a introdus ultima noutate tehnică, microfonul. Într-o seară vine ca oaspete marele violonist Yehudi Menuhin. Gică Petrescu i-a cântat șansonete, șlagăre americane, dar&#8230; l-a entuziasmat și emoționat cu cântecele <strong>La margine de București</strong>, <strong>Suflet candriu de papugiu</strong> și <strong>Costică, Costică</strong>. Menuhin l-a bisat îndelung, așa că acesta i-a cântat de trei ori pe Costică&#8230; În același an intră în atenția autorităților, deoarece poliția îl reclama la Ministerul Culturii pentru ca repertoriul său conține cântece occidentale. În 1953 cu ocazia „Festivalului Internațional al Tineretului” de la București, la Teatrul Savoy, are loc „Concertul popoarelor”. Gică Petrescu cântă, cu mare succes piese în cateva limbi străine, multe din repertoriul Yves Montand.</p>
<div id="attachment_424" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/gicapetrescu8.jpg" rel="lightbox[419]"><img class="wp-image-424" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/gicapetrescu8.jpg" alt="Gica Petrescu" width="400" height="488" /></a><p class="wp-caption-text">Gica Petrescu</p></div>
<p>În 1956-1959 „Concertul popoarelor” trece Nistrul, într-un lung turneu în Uniunea Sovietică, cu Ion Dacian, Trio Grigoriu, Florian Dorian etc. Rămâne credincios Teatrului de revista &#8220;Constantin Tănase&#8221; la sălile Savoy și Victoriei 174, alături de Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, marele comic Mircea Crișan, Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu.</p>
<p><strong>În 1960 apare în emisiunile televiziunii române</strong>.</p>
<p>În 1965-1967 <strong>Gică Petrescu</strong> are cel mai important turneu &#8211; doua luni în Franța la Paris (1965), pe scena celebrului music-hall „Olympia”, alături de Stela Popescu și Mircea Crișan. Urmează turnee în Israel, alături de Florin Piersic, Doina Badea, spectacole luate în asalt de numerosul public provenit din România. Lansează noi șlagăre pe scena „Festivalului de Muzică Ușoara de la Mamaia”, timp de mai multe ediții.</p>
<div id="attachment_423" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/stela-popescu-si-gica-petrescu.jpg" rel="lightbox[419]"><img class="wp-image-423" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/stela-popescu-si-gica-petrescu.jpg" alt="Gica Petrescu si Stela Popescu" width="400" height="306" /></a><p class="wp-caption-text">Gica Petrescu si Stela Popescu</p></div>
<p>În perioada anilor 1966-1971 înregistrează la Electrecord șlagărele care l-au făcut celebru (ex: <strong>Căsuța noastră</strong>, <strong>Of, of, of măi șprițule</strong>, <strong>Dă-i cu șprițul pân&#8217; la ziuă</strong>,<strong> Uite-așa aș vrea să mor</strong> sau <strong>Du-mă acasă măi tramvai</strong>.</p>
<p><strong>În 1982-1987 participă la „Festivalul Crizantema de aur”, de la Târgoviște</strong>. Realizatoarea TV Florentina Satmari îi propune un recital. Alături de trupa lui George Carabulea, la 74 de ani, Gică dă măsura talentului, dovedind o excepțională știință a artei interpretative muzicale și actoricești. <strong>Recitalul rămâne una dintre cele mai valoroase secvențe din Arhiva TVR.</strong></p>
<p>La Teatrul Constantin Tănase, are loc în premieră premiera Nimic despre elefanți. Acest spectacol a fost scris special pentru doi protagoniști: Gică Petrescu (în prag de 70 de ani) și Nicu Constantin. Spectacolul s-a jucat doi ani consecutiv cu casa închisă. Gică alături de Nicu Constantin a interpretat cuplete pline de haz și melodii cunoscute românești. Aceasta va rămâne o demonstrație unicat de vitalitate, har, profesionalism și respect pentru public.[8]</p>
<p><strong>În 1993-1995 apare cartea biografică Viața și cântecele lui Gică Petrescu</strong>, scrisă de compozitorul și muzicologul<strong> George Sbârcea</strong> zis și Claude Romano, având ca bază de documentare caietele și albumele, afișele și fotografiile strânse cu devoțiune de tatăl artistului.</p>
<p><strong>La 84 de ani, semnează un contract de înregistrare a 3 CD-uri cu cele mai dragi melodii cântate în toată cariera sa</strong>. Orchestrații noi, înregistrări noi într-un studiou digital. Și-a uimit colaboratorii cu seriozitatea și vitalitatea lui, devenite proverbiale. Neavând nevoie de repetiții, a strâns multe piese dintr-o bucată, preocupat ca vocea să fie bine. CD-urile s-au vandut ca pâinea caldă, în zeci de mii de exemplare.</p>
<div id="attachment_429" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Gica-Petrescu5.jpg" rel="lightbox[419]"><img class="wp-image-429" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Gica-Petrescu5.jpg" alt="Gica Petrescu" width="400" height="316" /></a><p class="wp-caption-text">Gica Petrescu</p></div>
<p>În 2003, pe 5 mai <strong>primește la Palatul Cotroceni „Steaua României în grad de cavaler”</strong>, distincție înmânată de Ion Iliescu, președintele în exercițiu al României.</p>
<p>În 2004-2005 apare tot mai rar în public. Bolnav, se auto-izolează într-o singurătate în care admite doar 4-5 prieteni foarte apropiați. Îi lipsesc scena și respirația vie a publicului. Presa de scandal îi pândește ușa și ferestrele apartamentului.</p>
<p><strong>Gică Petrescu</strong> a murit în dimineața lui 18 iunie 2006. Corpul neînsuflețit al lui <strong>Gică Petrescu</strong> a fost depus pe catafalcul aflat, pentru trei ore, în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române, unde sute de oameni au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu, iar ulterior a fost dus la capela din Cimitirul Bellu, unde a și fost înmormântat<strong><br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/gica-petrescu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Victor Predescu</title>
		<link>http://www.lautarie.com/victor-predescu/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/victor-predescu/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 25 Apr 2014 07:18:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Dirijori/Compozitori]]></category>
		<category><![CDATA[Lautari vioara]]></category>
		<category><![CDATA[dirijor roman]]></category>
		<category><![CDATA[dirijorul Victor Predescu]]></category>
		<category><![CDATA[instrumentist român]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[lautari vioara]]></category>
		<category><![CDATA[Victor Predescu]]></category>
		<category><![CDATA[violonist român]]></category>
		<category><![CDATA[violonistul Victor Predescu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=391</guid>
		<description><![CDATA[Victor Predescu (n. 07 august 1912, Ploiesti- d. 27 decembrie 1984, Bucuresti ) -72 ani Instrument: vioara, contrabas, dirijor Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Nicu Stanescu, Jean Moscopol, Florea Cioacă,  Ileana Constantinescu Victor Predescu  a fost un reputat dirijor și instrumentist român, s-a născut într-o familie de lăutari vestiți în zonă, tatăl său Nicolae Predescu, <a href='http://www.lautarie.com/victor-predescu/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Predescu.jpg" rel="lightbox[391]"><img class="alignnone size-medium wp-image-392" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Predescu-300x201.jpg" alt="Victor Predescu" width="300" height="201" /></a><br />
<b></b></p>
<p><b>Victor Predescu<br />
</b>(n. 07 august 1912, Ploiesti- d. 27 decembrie 1984, Bucuresti ) -72 ani<br />
<b>Instrument:</b> vioara, contrabas, dirijor<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <span style="text-decoration: underline;"><a style="color: #993322;" title="Cantece din repertoriul lui Victor Predescu" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-victor-predescu/">click aici pentru vizualizare<br />
</a></span><b>A colaborat cu: </b>Nicu Stanescu, Jean Moscopol, Florea Cioacă,  Ileana Constantinescu</p>
<p><b>Victor Predescu</b>  a fost un reputat dirijor și instrumentist român, s-a născut într-o familie de lăutari vestiți în zonă, tatăl său Nicolae Predescu, fiind violonist și șef de orchestră. Sub directa lui îndrumare, fiul a început să învețe vioara de timpuriu, iar mai apoi contrabasul.</p>
<div><b>Victor Predescu</b> este fratele mai mare a lui Nicușor Predescu.Cum toți marii lăutari din orașul „Aurului Negru” cum era numit Ploiestul s-au specializat la Conservatorul din București, tânărul muzician s-a înscris la clasa profesorului George Enacovici, iar examenul de absolvire a constat în executarea Concertului nr. 2 pentru vioară și orchestră de Henry Wieniawski, acompaniat la pian de Theodor Rogalski.</p>
<p>Format în diverse orchestre de café-concert în București și în stațiunile balneare, <b>Victor Predescu</b>a început să-și facă un nume de șef de orchestră. Alăturându-și câteva nume celebre ca naistul Fănică Luca sau cântărețele: Mia Braia și Rodica Bujor, Predescu evoluează ca șef de orchestră la Terasa Cercului Militar din București și la restaurantele „Athenee Palace”, „Dorul Ancuței” și „Terasa Colonadelor”.<b> A cântat și la curtea regală în 1940, împreună cu Jean Moscopol.</b></p>
<p>În timpul războiului, împreună cu pianistul Mișu Ionescu-Năsoi cântă prin spitalele de răniți, trecând la muzica populară, spre care se îndreaptă, cu pași hotărâți, după război. El participă, astfel, la concertul aniversar închinat împlinirii a 40 de ani de activitate a lui Grigoraș Dinicu, în calitate de dirijor al Orchestrei „Barbu Lăutaru”. Împreună cu Nicu Stănescu se afirmă repede în viața artistică a capitalei cu acest ansamblu, apoi în 1950 trece la noul <b>Ansamblu, „Ciocârlia”</b>, cu care pleacă în turneu în Ungaria.</p>
<p>Principala lui preocupare a fost constituirea unui bogat și autentic repertoriu și a unui colectiv de mare valoare artistică. Vechea orchestră „Ciocârlia” s-a mări cu 60 de persoane. Au sosit cei mai bun soliști din țară, precum violoniștii <b>Florea Cioacă</b> și Varga Zoltan, taragotiștii Iosif Milu și Ion Murgu, fluierașul Marin Chisăr, cobzarul Ion Șerban (zis Tarzan), clarinetistul Adolf Guți etc. În paralel, a preluat cu jumătate de normă, conducerea proaspetei Orchestre de muzică populară a Radiofuziunii Române având drept obiectiv înregistrările și concertele în direct.Dacă la „Ciocârlia” a lucrat cu un număr restrâns de soliști, la formația Radio a colaborat cu artiști din întreaga țară, în fruntea cărora se situează înregistrările și discurile cu <b>Maria Tănase.</b></p>
<p>Foarte puțini știu că orchestra lui <b>Victor Predescu </b>a realizat acompaniamentul la o serie de cântece, de mare popularitate ca „Bun îi vinul ghiurghiuliu”, „Butelcuța mea”, „Mărie și Mărioară”. Sub bagheta lui s-au realizat discuri importante pentru perioada 1950-1960 cu Fănică Luca („Tudorițo, nene”), Ion Cristoreanu („De la noi de la fereastră”, „Busuioace nu te-ai coace”), Maria Lătărețu („Pasăre galbenă-n cioc”), Felician Fărcașu („Hațegana de la Măgura”), Ioana Radu („M-aș duce și eu la nuntă”), Dan Moisescu („Mierliță, mierliță, pasăre pestriță”), Ion Zlotea („Păsărică de pe lac”) sau Ion Matache („Eu ți-am spus de mii de ori”).</p>
<p>Un merit deosebit îl are în promovarea unor tinere talente cum ar fi Sofia Popa, dar mai ales, Ileana Constantinescu și în realizarea primelor înregistrări pe discuri standard ale celebrei hore<b>„Perinița”.</b><br />
O etapă de vârf artistic pentru Victor Predescu a coincis cu turneele „Ciocârliei” în Albania, în 1956, cu Angela Moldovan, Aurelia Fătu-Răduțu și Ion Cristoreanu iar în 1959 în Iugoslavia, cu Orchestra de Muzică Populară Radio.</p>
<p>Se stinge din viață pe 27 decembrie 1984 în București, la varsta de 72 de ani.</p>
<div id="attachment_393" style="width: 142px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Predescu2.jpg" rel="lightbox[391]"><img class="size-medium wp-image-393" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Predescu2-132x300.jpg" alt="Victor Predescu" width="132" height="300" /></a><p class="wp-caption-text">Victor Predescu</p></div>
<div id="attachment_394" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Orchestra-violonistului-și-dirijorului-Victor-Predescu.jpg" rel="lightbox[391]"><img class="size-medium wp-image-394" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Orchestra-violonistului-și-dirijorului-Victor-Predescu-300x181.jpg" alt="Orchestra violonistului și dirijorului Victor Predescu" width="300" height="181" /></a><p class="wp-caption-text">Orchestra violonistului și dirijorului Victor Predescu</p></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/victor-predescu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Victor Gore</title>
		<link>http://www.lautarie.com/victor-gore/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/victor-gore/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 24 Apr 2014 12:00:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari acordeon]]></category>
		<category><![CDATA[acordeonistul Victor Gore]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[lautarul Victor Gore]]></category>
		<category><![CDATA[Victor Dima]]></category>
		<category><![CDATA[Victor Gore]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=377</guid>
		<description><![CDATA[Victor Gore (n. 17 martie 1931, Bucuresti &#8211; d. 27 februarie 2008, Bucuresti ) &#8211; 77 ani Instrument: acordeon, voce Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Romica Puceanu Articole legate de Victor Gore: Victor Gore (numele sau real a fost Victor Dima) s-a născut în 1931 în București fiind fiul violonistului Gore Ionescu.Tatal sau Gore Ionescu <a href='http://www.lautarie.com/victor-gore/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore.jpg" rel="lightbox[377]"><img class="alignnone size-medium wp-image-378" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore-295x300.jpg" alt="Victor Gore" width="295" height="300" /></a></p>
<p><b>Victor Gore</b></p>
<div class="separator"></div>
<div>(n. 17 martie 1931, Bucuresti &#8211; d. 27 februarie 2008, Bucuresti ) &#8211; 77 ani<br />
<b>Instrument:</b> acordeon, voce<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <span style="text-decoration: underline;"><a style="color: #993322;" title="Cantece din repertoriul lui Victor Gore" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-victor-gore/">click aici pentru vizualizare</a></span></div>
<div><b>A colaborat cu: </b>Romica Puceanu</div>
<div></div>
<div><b>Articole legate de </b><b>Victor Gore</b><b>:</b></div>
<div><b>Victor Gore (</b>numele sau real a fost Victor Dima)<b> </b>s-a născut în 1931 în București fiind fiul violonistului Gore Ionescu.Tatal sau Gore Ionescu a avut opt copii: Ion, Fane, Maria, Aurel, Victor, Georgeta, Cristina şi Tanţa. Unul dintre copii, Ion, a murit din tinereţe, in timpul războiului, cănd a venit din armată. Acelaşi lucru s-a intămplat şi cu Maria. Pe una dintre fete, Tanţa, a botezat-o <b>Grigoraş Dinicu</b>, fiindcă nu se făcea chef sau petrecere la Grigoraş Dinicu şi la Ion Voicu fără Gore Ionescu. &#8220;Am participat şi eu la două nunţi. Ion Voicu trebuia să fie naş, dar nu a mai putut să ajungă, aşa că băiatul lui, Mădălin, i-a ţinut locul şi a fost naş alături de mama lui. Am căntat chiar la Inter, cănd s-a deschis&#8221;, işi aminteşte Victor Gore.În anul 1937 se mută la Târgoviște cu familia. Din 1941 începe să învețe să cânte la acordeon si din 1945 începe să cânte ca acordeonist în taraful tatălui său, la nunțile de argintari de la marginea orașului Târgoviște. În 1949 se întoarce la București, în cartierul Floreasca. Până în 1955 cântă la diferite nunți de români și țigani;</p>
<p>În a doua jumătate a anilor `50 formează „Taraful Fraților Gore&#8221; împreuna cu fratele său Aurel Gore.<br />
Victor Gore era în anii `50 printre cei mai căutați acordeoniști din București. Realizatorii TV și radio îi preferau pe cei doi „frați Gore&#8221; considerându-i „cei mai autentici<b> lăutari de mahala</b>”. Și astazi Teișenii (Teiș este o mahala din Târgoviște unde s-a născut Gore Ionescu, tătal lui Victor Gore, și unde familia mai revenea din când în când, în special înainte de și în timpul războiului) își spun urmașii celor mai mari lăutari, unii adaugându-și porecla „Teișanu”, mandrie bazată pe înaintași. Cele mai cunoscute familii de teișeni au fost Puceanu (Ion, Romica), Gore (Ionescu, Victor, Aurel) și Măslină (Grigore, Vasile), toate ajungând, în generația `40 &#8211; `60, reprezentate de lăutari urbani bucureșteni.</p>
<p>În 1960 imprimă primul său disc la Electrecord, în perioada imediat urmatoare 1961 &#8211; 1965, acesta împreună cu fratele său Aurel devin recunoscuți drept unii dintre cei mai buni lăutari ai României. În 1961 este angajat la Teatrul Armatei, unde colaborează, în trupa de dansuri țigănești, cu coregraful Gigi Baciu. În 1966 cântă cu Gil Dobrică într-un concert pe Stadionul 23 August. În perioada 1967 &#8211; 1969 cântă ca acordeonist secund în Ansamblul Ciocârlia.</p>
<p>În 1971 cântă alături de fratele său Aurel la<b> deschiderea hotelului Intercontinental </b>din Bucuresti, printre invitați numărându-se și violonistul <b>Ion Voicu</b>. În perioada 1972 &#8211; 1975 cântă la Ansamblul Poștei Române. În 1993 reprezintă România la un festival de folclor de la Paris, împreună cu Ansamblul „Alunelul&#8221; condus în aceea perioadă de Ion Albeșteanu.</p>
<p>Victor Gore a reprezentat Romănia in Franţa, la un festival de muzică populară, in 1993 şi in 1994. A fost acolo cu ansamblul Alunelul. &#8220;Am căntat şi folclor şi cei din sală au cerut să le cănt Adu calu să mă duc şi Pleac-o nevestică-n lume; Cand cantam nu se mai auzea nimic şi vedeam lacrimi in ochii celor din sală&#8221;, spune cunoscutul lăutar.</p>
<p>Uneori Victor mergea la nunți împreună cu Aurel Gore povestea Costel „Trompetistu`” Vasilescu, într-un interviu: „făceau întrecere care zice mai bine și boldenii [țiganii florari -- n.r.] aruncau cu banii pe ei; sau când făcea Victor o nebunie din aia pe claviatură, pfii! înnebuneau toti. „Bravo Victoraaaș!” și aruncau cu banii pe el”</p>
<div></div>
<p>În 2005 cântă pentru ultima dată la o petrecere privată din Galați. Moare pe 28 februarie 2008 la București.</p>
<div id="attachment_379" style="width: 243px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore2.jpg" rel="lightbox[377]"><img class="size-medium wp-image-379" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore2-233x300.jpg" alt="Victor Gore" width="233" height="300" /></a><p class="wp-caption-text">Victor Gore</p></div>
<div id="attachment_380" style="width: 190px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore3.jpg" rel="lightbox[377]"><img class="size-full wp-image-380" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore3.jpg" alt="Victor Gore" width="180" height="273" /></a><p class="wp-caption-text">Victor Gore</p></div>
<div id="attachment_381" style="width: 247px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore4.jpg" rel="lightbox[377]"><img class="size-medium wp-image-381" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Victor-Gore4-237x300.jpg" alt="Victor Gore" width="237" height="300" /></a><p class="wp-caption-text">Victor Gore</p></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/victor-gore/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Toni Iordache</title>
		<link>http://www.lautarie.com/toni-iordache/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/toni-iordache/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 24 Apr 2014 10:47:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari tambal]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[lautarul Toni Iordache]]></category>
		<category><![CDATA[tambal Toni Iordache]]></category>
		<category><![CDATA[tambalist celebru]]></category>
		<category><![CDATA[tambalistul Toni Iordache]]></category>
		<category><![CDATA[Toni Iordache]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=356</guid>
		<description><![CDATA[Toni Iordache (n. 17 decembrie1942, Baldana &#8211; d. februarie 1988, București) &#8211; 46 ani Instrument: tambal Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Gheorghe Zamfir, Romica Puceanu, Gabi Lunca Articole legate de Toni Iordache: Stilul de interpretare al lui Toni Iordache &#8211; record intrat in GUINNESS BOOK Toni Iordache arestat pentru detinerea ilegala de valuta <a href='http://www.lautarie.com/toni-iordache/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Toni-Iordache1.jpg" rel="lightbox[356]"><img class="alignnone size-full wp-image-357" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Toni-Iordache1.jpg" alt="Toni Iordache" width="250" height="231" /><br />
</a><b>Toni Iordache<br />
</b>(n. 17 decembrie1942, Baldana &#8211; d. februarie 1988, București) &#8211; 46 ani<br />
<b>Instrument: </b>tambal<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b><a title="Cantece din repertoriul lui Toni Iordache" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-toni-iordache/"> <span>click aici pentru vizualizare<br />
</span></a><b>A colaborat cu:</b> <a title="Gheorghe Zamfir" href="http://www.lautarie.com/gheorghe-zamfir/">Gheorghe Zamfir</a>, <a title="Romica Puceanu" href="http://www.lautarie.com/romica-puceanu/">Romica Puceanu</a>, <a title="Gabi Lunca" href="http://www.lautarie.com/gabi-lunca/">Gabi Lunca</a></p>
<p><b>Articole legate de Toni Iordache</b><b>:<br />
</b><a style="color: #993322;" title="Stilul de interpretare al lui Toni Iordache" href="http://www.lautarie.com/stilul-de-interpretare-al-lui-toni-iordache/">Stilul de interpretare al lui Toni Iordache &#8211; record intrat in GUINNESS BOOK<br />
</a><a style="color: #993322;" title="Toni Iordache arestat in perioada comunista pentru detinerea ilegala de valuta" href="http://www.lautarie.com/toni-iordache-arestat-in-perioada-comunista-pentru-detinerea-ilegala-de-valuta/">Toni Iordache arestat pentru detinerea ilegala de valuta</a></p>
<div><b>Toni Iordache </b>s-a născut în decembrie 1942 în satul Bâldana (jud. Ilfov). Toni Iordache a urmat traditia muzicală a familiei sale (tatăl său cânta la tambal si ambii unchi cântau la vioara), începand să cânte la tambal din 1946 la varsta de 4 ani.</p>
<p><b>Toni Iordache </b>si-a perfectionat cunostintele de tambal, invatand de la Mitica Ciuciu, un celebru tambalagiu al epocii. La numai 12 ani in 1954 câstigă un concurs pentru ocuparea unui post de tambalist si este angajat la orchestra Radio.În anul 1958 câstigă medalia de aur la &#8220;Welt Jugend Feier&#8221; în Viena, iar în 1960 este solicitat si ulterior angajat de orchestra &#8220;Ciocârlia&#8221;. Între 1960 și 1969, împreuna cu orchestra &#8220;Ciocârlia&#8221; are concerte în toată tara, dar si un turneu în Londra si unul la Moscova. În 1968 câstigă medalia de aur la &#8220;Festivalul Tinerilor Muzicieni&#8221; la Sofia.În anul 1969, mergând la un turneu la Paris împreună cu Gheorghe Zamfir si taraful său, renuntă la contractul cu orchestra &#8220;Ciocârlia&#8221; si, începând cu 1970, colaborează numai cu taraful mic condus de naistul Gheorghe Zamfir, cu care ajunge în Berlin si în Budapesta.</p>
<p>După 1970 cântă împreună cu fiul său Leonard Iordache (tambalist ca si tatăl său) <b>Toni Iordache</b> colaborează în anul 1973 cu orchestra de muzica simfonica NHK Orchestra, din Tokyo, și interpretează în Japonia, ca invitat, suita &#8220;Hary Janos&#8221; pentru tambal a lui Zoltan Kodaly. Din 1975 se alătură ansamblului Ion Onoriu unde cântă cu instrumentisti precum Costel Vasilescu sau Mielută Bibescu.<br />
În anul 1985 se îmbolnăveste de diabet zaharat, îi este amputat un picior dar operatia nu ii salveaza viata si moare în cele din urmă în 1988 la Bucuresti. Prietenul si colegul de orchestra Costel Vasilescu (supranumit Costel Trompetistu&#8217;) s-a ingrijit de inmormantarea marelui artist.</p>
<div id="attachment_359" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Toni-Iordache3.jpg" rel="lightbox[356]"><img class="size-medium wp-image-359" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Toni-Iordache3-300x258.jpg" alt="Toni Iordache" width="300" height="258" /></a><p class="wp-caption-text">Toni Iordache</p></div>
<div id="attachment_360" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Toni-Iordache4.jpg" rel="lightbox[356]"><img class="size-medium wp-image-360" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Toni-Iordache4-300x199.jpg" alt="Toni Iordache" width="300" height="199" /></a><p class="wp-caption-text">Toni Iordache</p></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/toni-iordache/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Romica Puceanu</title>
		<link>http://www.lautarie.com/romica-puceanu/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/romica-puceanu/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 23 Apr 2014 11:00:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari voce (solisti)]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[lautari voce]]></category>
		<category><![CDATA[regina muzicii de petrecere]]></category>
		<category><![CDATA[regina muzicii lautaresti]]></category>
		<category><![CDATA[Romica Puceanu]]></category>
		<category><![CDATA[solisti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=336</guid>
		<description><![CDATA[Romica Puceanu (n. 1928, Bucuresti &#8211; d. 24 octombrie 1996, București) &#8211; 68 ani Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Aurel si Victor Gore, Florea Cioacă, Ion Albeșteanu Articole legate de Romica Puceanu: Stilul de interpretare al Romicai Puceanu . Romica Puceanu s-a născut în anul 1928 în București, fiica țambalistului Constantin Puceanu și nepoata violonistului Ion <a href='http://www.lautarie.com/romica-puceanu/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Romica-Puceanu1.jpg" rel="lightbox[336]"><img class="alignnone wp-image-338 size-full" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Romica-Puceanu1.jpg" alt="Romica Puceanu" width="208" height="243" /><br />
</a><b>Romica Puceanu<br />
</b>(n. 1928, Bucuresti &#8211; d. 24 octombrie 1996, București) &#8211; 68 ani<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <span style="text-decoration: underline;"><a style="color: #993322;" title="Cantece din repertoriul Romicai Puceanu" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-romicai-puceanu/">click aici pentru vizualizare<br />
</a></span><b>A colaborat cu:</b> Aurel si Victor Gore, Florea Cioacă, Ion Albeșteanu</p>
<div><b>Articole legate de </b><b>Romica Puceanu</b><b>:</b><br />
<a title="Stilul de interpretare al Romicai Puceanu" href="http://www.lautarie.com/stilul-de-interpretare-al-romicai-puceanu/">Stilul de interpretare al Romicai Puceanu</a><br />
.<br />
<b>Romica Puceanu </b>s-a născut în anul 1928 în București, fiica țambalistului Constantin Puceanu și nepoata violonistului Ion Puceanu.Pentru ca se tragea dintr-o familie de cantareti, artista si-a facut debutul in muzica la doar 14 ani, alături de tatăl său, iar apoi se impune ca solistă în taraful fraților Gore (Aurel și Victor), a căror verișoară era, interpretând „cântece de mahala”.Începand cu 1944 începe sa fie numită din ce în ce mai des „<b>Regina noastra</b>&#8221; (a romilor). În perioada 1945 &#8211; 1964 își face un nume cântând în majoritatea cârciumilor din zonele Floreasca și Herăstrău.În 1963 înregistreaza primele piese la casa de discuri Electrecord, debutând discografic cu două plăci de patefon care mai tarziu au fost reeditate pe un vinil mic.<br />
În 1964 înregistrează primul album cu taraful fraților Gore în Studioul Tomis-Electrecord. Începand cu 1970 începe sa plece in turnee în străinătate, relevante pentru cariera ei fiind concertul în Israel și cel în Statele Unite ale Americii.<br />
În această perioada încep colaborările cu violonistul Florea Cioacă și cu acordeonistul Andrei Mihalache și, un pic mai tarziu, cu violonistul Ion Albeșteanu.</p>
<p>Apreciată pentru vocea ei unică și pentru temele cântecelor sale (iubire, viață, timp), ajunsese în anii &#8217;60 -&#8217;70 solista de referință a „<b>cântecelor de pahar</b>”, o formă de muzică lăutărească urbană (de mahala) care combina elemente orientale cu unele românești pe un fond țigănesc.</p>
<p><strong>Romica Puceanu &#8211; Saraiman</strong><br />
<iframe src="//www.youtube.com/embed/RTolToyqO6Q" width="420" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<p><b>Romica Puceanu </b>rămâne pentru minoritatea romă echivalentul Mariei Tănase. În 1986 se mută la New York iar în 1992 revine în România.A decedat în 24 octombrie 1996,  în București, în urma unui accident rutier petrecut in apropierea localitatii Dragos Voda. Imediat dupa impact, cantareata a fost transportata la Spitalul Municipal Fetesti. O noapte intreaga, doctorul Stefanescu a monitorizat-o. Apoi a fost transportata la Spitalul de Urgenta Floreasca, din Capitala. Aici, medicii au decis sa o opereze de urgenta. Eforturile au fost insa in zadar. Doua zile mai tarziu, <b>regina muzicii de petrecere</b> se stingea pe un pat de spital.</p>
<div id="attachment_340" style="width: 210px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Romica-Puceanu2.jpg" rel="lightbox[336]"><img class="size-full wp-image-340" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Romica-Puceanu2.jpg" alt="Romica Puceanu" width="200" height="296" /></a><p class="wp-caption-text">Romica Puceanu</p></div>
<div id="attachment_350" style="width: 214px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Romica-Puceanu3.jpg" rel="lightbox[336]"><img class="size-medium wp-image-350" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Romica-Puceanu3-204x300.jpg" alt="Romica Puceanu" width="204" height="300" /></a><p class="wp-caption-text">Romica Puceanu</p></div>
<p>&nbsp;</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/romica-puceanu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mitica Ciuciu</title>
		<link>http://www.lautarie.com/mitica-ciuciu/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/mitica-ciuciu/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 23 Apr 2014 10:25:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari tambal]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[Mitica Ciuciu]]></category>
		<category><![CDATA[tambalistul Mitica Ciuciu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=324</guid>
		<description><![CDATA[Mitică Ciuciu (n. 1913, Bucuresti &#8211; d. 1996, Bucuresti) &#8211; 83 ani Instrument: tambal Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Iani-Marinescu Ciuciu, Grigoraș Dinicu, Lică Ștefănescu, Victor PredescuArticole legate de Mitică Ciuciu Stilul de interpretare al lui Mitica Ciuciu Mitică Ciuciu pe numele său real Dumitru Marinescu s-a născut în anul 1913 în București si a <a href='http://www.lautarie.com/mitica-ciuciu/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Mitica-Ciuciu.jpg" rel="lightbox[324]"><img class="alignnone size-full wp-image-325" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Mitica-Ciuciu.jpg" alt="Mitica Ciuciu" width="270" height="234" /></a><br />
<b>Mitică Ciuciu</b></p>
<div>(n. 1913, Bucuresti &#8211; d. 1996, Bucuresti) &#8211; 83 ani<br />
<b>Instrument: </b>tambal<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <span style="text-decoration: underline;"><a style="color: #993322;" title="Cantece din repertoriul lui Mitica Ciuciu" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-mitica-ciuciu/">click aici pentru vizualizare</a></span><br />
<b>A colaborat cu:</b> Iani-Marinescu Ciuciu, Grigoraș Dinicu, Lică Ștefănescu, Victor Predescu<b>Articole legate de Mitică Ciuciu</b><br />
<span style="text-decoration: underline;"><a style="color: #993322;" title="Stilul de interpretare al lui Mitica Ciuciu" href="http://www.lautarie.com/stilul-de-interpretare-al-lui-mitica-ciuciu/">Stilul de interpretare al lui Mitica Ciuciu</a></span></p>
<p><b>Mitică Ciuciu</b> pe numele său real Dumitru Marinescu s-a născut în anul 1913 în București si a fost un țambalist virtuoz din România vestit în a doua jumătate a secolului XX.</p>
<p><b>Dumitru Marinescu-Ciuciu</b> a fost un interpret de excepție la instrumentul său, posedând o tehnică și o expresivitate deosebită.</p>
<p>Din anul 1920 începe să învețe să cânte la țambal, cu renumitul țambalist Lică Ștefănescu. De la acelasi profesor Lică Ștefănescu a învățat și viitorul mare compozitor și țambalist Gheorghe Pantazi, rival cu Mitică Ciuciu.</p>
<p><b>Mitică Ciuciu </b>debutează în anul 1934 la casa de discuri Electrecord cu piesele „Hora lui Fănică” și „Doina Oltului-Ciocârlia” cântând cu tarafului violonistului Fănică „Chioru” Vișan.</p>
<p>In anul 1944 concertează, la Viena, cu taraful lui Grigoraș Dinicu unde interpretează muzică lăutărească și muzică „națională”, folclorică românească dar și muzică internațională de café-concert.</p>
<p>În anul 1945 este solicitat de compozitorul Mihail Jora să cânte, împreună cu fiul sau Iani-Marinescu Ciuciu, propria sa transcripție pentru doua țambale, a Rapsodiei Române nr. 1 în la major, op.11 de George Enescu.</p>
<p>În anul 1946 este angajat în orchestra Ansamblului Sindicatelor din România, evidențiindu-și calitățile de bun acompaniator, posedând asa cum zicea marele Ionel Budișteanu „un ciocan” viguros, ferm și sigur pe armoniile și ritmurile date. În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu Comissiona, Fantezia Concertantă pentru țambal și orchestra a compozitorului Florin Comisel.</p>
<p>Faima sa ca excepțional interpret la țambal, i-a atras pe mulți tineri ai vremii dornici a se perfecționa la acest instrument, devenindu-i mai apoi elevi, printre care copiii săi: Petre Marinescu Ciuciu zis Iani Ciuciu, Virginica Marinescu Ciuciu, Stela Marinescu-Ciuciu, ginerele său și fiul acestuia Nicolae Bob Stănescu zis „Valetul” și Florian Bob Stănescu (care se poate spune că a copilărit în casa lui Mitică Ciuciu), Nicolae Fieraru, Costel Pandelescu și nu în ultimul rând <b>Toni Iordache</b>, căruia i-a desăvârșit anumite posibilitați ale țambalului: tehnice și expresive.</p>
<p>În anul 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema &#8220;Anicuța neichii dragă&#8221;, în orchestrația lui Constantin Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor Predescu, la premiera spectacolului &#8220;Pe aripile rapsodiei&#8221;, oferit publicului de către noul înființat ansamblu &#8220;Rapsodia română&#8221;.</p>
<p>În perioada 1970 &#8211; 1975 colaborează cu orchestrele &#8220;Barbu Lăutaru&#8221;, &#8220;Electrecord&#8221; și orchestra Radio, conduse de marii dirijori ai României: Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu și Marius Olmazu. În 1971, cu orchestra Ansamblului C.C.S. participă la turnee în toata Europa, notabile fiind concertele din Berlin și Paris, dar concertând și în Canada, la Montréal și în Japonia, la Tokyo. În același an, începe să compună o serie de variațiuni pe tema cântecului &#8220;Tudorițo, nene&#8221;, foarte cunoscut prin interpretarile anteriorare ale Ioanei Radu. Aceste variațiuni au fost transformate, prin acompaniament orchestral-simfonic, de către Constantin Arvinte și cedate lui Toni Iordache (ce a intrepretat această compoziție, în 1974, cu orchestra simfonică din Tokio).</p>
<p>Moare în anul 1996 la Bucuresti.</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/mitica-ciuciu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Marcel Budala</title>
		<link>http://www.lautarie.com/marcel-budala/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/marcel-budala/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Apr 2014 13:05:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari acordeon]]></category>
		<category><![CDATA[acordeonistul Marcel Budala]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari acordeon]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[Marcel Budala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=311</guid>
		<description><![CDATA[Marcel Budala (n. 09 iulie 1926, Campina &#8211; d. 1989, Bucuresti ) &#8211; 63 ani Instrument: acordeon Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Faramita Lambru, Gabi Lunca, Ion Dragoi Articole legate de Marcel Budala: Marcel Budala s-a născut la 9 iulie 1926 în Campina, Jud. Prahova. Mama sa era din Câmpina, iar tatăl său din Iași. <a href='http://www.lautarie.com/marcel-budala/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Marcel-Budala.jpg"><br />
</a><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Marcel-Budala1.jpg" rel="lightbox[311]"><img class="alignnone wp-image-320 size-medium" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Marcel-Budala1-238x300.jpg" alt="Marcel Budala" width="238" height="300" /></a><b>Marcel Budala<br />
</b>(n. 09 iulie 1926, Campina &#8211; d. 1989, Bucuresti ) &#8211; 63 ani<br />
<b>Instrument:</b> acordeon<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <span style="text-decoration: underline;"><a title="Cantece din repertoriul lui Marcel Budala" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-marcel-budala/">click aici pentru vizualizare</a><br />
</span><b>A colaborat cu: </b>Faramita Lambru, Gabi Lunca, Ion Dragoi</p>
<p><b>Articole legate de </b><b>Marcel Budala:</b><br />
<b><br />
</b><b>Marcel Budala </b>s-a născut la 9 iulie 1926 în Campina, Jud. Prahova. Mama sa era din Câmpina, iar tatăl său din Iași. Niciunul din cei doi nu aveau vreo ascendență lăutărească sau muzicală de altă natură.</p>
<p>În 1933 începe să învețe să cânte la pian iar in anul 1940 renunță complet la pian în favoarea acordeonului. Astfel, alături de Gheorghiță Trandafir, Marcel Budală devine unul din primii acordeoniști din București (în jurul anilor &#8217;46 &#8211; &#8217;47).</p>
<p>În 1946 terminându-și liceul este încadrat în orchestra de muzică populară a Direcției Generale a Serviciului Muncii (DGSM), dirijată în acea perioadă de cunoscutul Iancsi Korosy.</p>
<p>În 1949 este angajat în cadrul Orchestrei de Muzică Populară a Radiodifuziunii astfel fiind unul din fondatorii acesteia. Din 1950 începe să devină din ce în ce mai cunoscut. În perioada 1960 &#8211; 1968, colaborează cu mari dirijori și șefi de orchestre, notabili fiind Constantin Mirea, Radu Voinescu și Nicu Stănescu.</p>
<p>Arta muzicală a lui <b>Marcel Budală</b> poate fi considerată ca fiind emblematică pentru o perioada de „clasicism” a muzicii populare de concert. Importante sunt respectarea tempoului just al jocului și cântecului, caracterului și locului formulelor ornamentale specifice, unei frazări firești și neostentative și folosirii elementelor tehnice de virtuozitate în scop expresiv și nu pentru paradă.</p>
<p>În plină maturitate artistică, <b>Marcel Budală</b> i-a surprins pe toţi cei care l-au ascultat cu via preocupare de a-şi primeni şi îmbogăţi repertoriul. Credea cu sinceritate că fără muncă susţinută nu te poţi menţine. Se întâlnea cu lăutari bătrâni, cu oameni din popor pe care îi asculta cântând şi mai învăţa câte ceva. Dovadă stau înregistrările sale discografice atât de numeroase, ale acestui artist disciplinat, extrem de modest, care a ocupat şi ocupă un loc de frunte printre cei mai de seamă virtuozi ai acestui intrument numit acordeon.</p>
<p>Repertoriul său este în marea majoritate unul muntenesc, având în vedere că este născut la Câmpina, dar a preluat şi din cel moldo­venesc, respectiv băcăuan. Chiar <b>Ion Drăgoi</b> a cântat cu el în mari spectacole, iar melodiile interpretate in­trau astfel şi în repertoriul lui. Meşter al melodiilor lăutăreşti, Marcel Budală interpreta şi melodii din nordul Moldovei, mai mult din centrul ei, dar şi din zona dunăreană şi dobrogeană, cadânească, vlahă (aro­­mâ­nă) şi bulgărească. Existau şi cân­tece din Oltenia în repertoriul său, câte­va din jocurile lui de la Calafat, de Urziceni, de la Titu, de la Frumuşani, de la Argeş, de la Breaza sau geamparale.</p>
<p>Surprinzătoare sunt agilitatea degetației, cu deosebire a dublelor, triplelor și cvadruplelor staccaturi, dar și tehnica mânuirii burdufului, prin care <b>Marcel Budală</b> realiza bogate plaje de nuanțe, ajungând până la sunete aproape șoptite. Inteligența folosirii contrastelor și a expresivității intensităților sonore rămâne unul dintre darurile sale de excepție în care nu a fost până în prezent egalat.</p>
<p>În fonoteca radio există piese celebre precum <b>&#8220;Cimpoiul&#8221;</b>, o piesă în care <b>acordeonistul imită cimpoiul</b> cu ajutorul unei tehnici speciale, denumită în termeni muzicali glissando, procedeu de trecere rapidă, la instrumentele cu coarde sau la pian, de la un sunet la altul prin alunecarea unui deget, respectiv a unghiei degetului arătător peste toate sunetele.</p>
<div></div>
<p>Nu numai cântecele liric-lăutărești ci și horele sale de ascultare sau chiar sârbele lui <b>Marcel Budală</b> sunt intonate de către acordeonul său foarte expresiv (în special pentru generația din care face parte).<br />
<b>Marcel Budală </b>moare în 1989 la București.</p>
<div id="attachment_321" style="width: 304px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Marcel-Budala21.jpg" rel="lightbox[311]"><img class="wp-image-321 size-medium" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Marcel-Budala21-294x300.jpg" alt="Marcel Budala" width="294" height="300" /></a><p class="wp-caption-text">Marcel Budala</p></div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/marcel-budala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Iani Ciuciu</title>
		<link>http://www.lautarie.com/iani-ciuciu/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/iani-ciuciu/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 02 Apr 2014 12:17:19 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari tambal]]></category>
		<category><![CDATA[Iani Ciuciu]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>
		<category><![CDATA[tambalistul Iani Ciuciu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=212</guid>
		<description><![CDATA[Iani Ciuciu (n. 1936, Bucuresti &#8211; d. 19 august 2012, Bucuresti) &#8211; 76 ani Instrument: tambal A colaborat cu: Mitica Ciuciu, Constantin Eftimiu, Costel Vasilescu, Grigore Ciuciu Articole legate de Iani Ciuciu: Iani Ciuciu (numele real Petre Marinescu) a fost un țambalist virtuoz din România, s-a născut în anul 1936 fiind fiul marelui țambalist Mitică Ciuciu. Iani Ciuciu  începe de <a href='http://www.lautarie.com/iani-ciuciu/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Iani-Ciuciu.jpg" rel="lightbox[212]"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-213" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Iani-Ciuciu-150x150.jpg" alt="Iani Ciuciu" width="150" height="150" /><br />
<strong style="color: #000000;">Iani Ciuciu<br />
</strong></a></strong>(n. 1936, Bucuresti &#8211; d. 19 august 2012, Bucuresti) &#8211; 76 ani<br />
<b>Instrument: </b>tambal<br />
<b>A colaborat cu:</b> Mitica Ciuciu, Constantin Eftimiu, Costel Vasilescu, Grigore Ciuciu</p>
<p><b style="color: #000000;">Articole legate de Iani Ciuciu</b><b style="color: #000000;">:</b><br />
<b><br />
Iani Ciuciu</b> (numele real Petre Marinescu) a fost un țambalist virtuoz din România, s-a născut în anul 1936 fiind fiul marelui țambalist Mitică Ciuciu. <b>Iani Ciuciu </b> începe de mic să învețe să cânte la țambal de la tatăl său la fel ca și sora sa.Cântă împreună cu tatăl său la nenumărate evenimente sau concerte unde se face cunoscut din ce în ce mai mult.</p>
<div>
<p>În anul 1961, cu ocazia cununiei acordeonistului Costică Șerban, Iani Ciuciu îl cunoaște pe Bebe Șerban.<br />
Bebe Șerban, zis Bebe de la Petrechioaia, este invitat să se alăture tarafului din care mai făceau parte: Iani Ciuciu (țambal), Grigore Ciuciu (contrabas), Constantin Eftimiu (vioară și voce) și Costel Vasilescu (trompetă).</p>
<p>În anii &#8217;60 <b>Iani Ciuciu</b> devine țambalist al orchestrei Radio, cântând sub bagheta unor mari dirijori ca Marius Olmazu, Paraschiv Oprea sau Radu Voinescu.</p>
<p>Repertoriul său este unul variat, la fel ca Mitică Ciuciu, fiind un mare păstrător al pieselor vechi lăutărești. Bineînțeles că repertoriul său era format și din multe cântece și variațiuni compuse sau culese de tatăl său. Cântă cu marii lăutari ai vremii, în diferite tarafuri, rivale cu cele în care cânta tatăl său.</p>
<p>Moare pe 19 august 2012 la Bucuresti, în vârstă de 76 de ani, batrân, bolnav și uitat de toată lumea.</p>
</div>
<div></div>
<div>
<div id="attachment_214" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Iani-Ciuciu2.jpg" rel="lightbox[212]"><img class="wp-image-214 size-medium" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Iani-Ciuciu2-300x240.jpg" alt="Iani Ciuciu" width="300" height="240" /></a><p class="wp-caption-text">Iani Ciuciu</p></div>
<div id="attachment_215" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Iani-Ciuciu4.jpg" rel="lightbox[212]"><img class="wp-image-215 size-medium" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Iani-Ciuciu4-300x176.jpg" alt="Iani Ciuciu" width="300" height="176" /></a><p class="wp-caption-text">Iani Ciuciu</p></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/iani-ciuciu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ionel Tudorache</title>
		<link>http://www.lautarie.com/ionel-tudorache/</link>
		<comments>http://www.lautarie.com/ionel-tudorache/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 02 Apr 2014 11:32:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator><![CDATA[lautari romani]]></dc:creator>
				<category><![CDATA[Lautari acordeon]]></category>
		<category><![CDATA[Lautari voce (solisti)]]></category>
		<category><![CDATA[acordeonistul Ionel Tudorache]]></category>
		<category><![CDATA[Ionel Tudorache]]></category>
		<category><![CDATA[lautari]]></category>
		<category><![CDATA[lautari acordeon]]></category>
		<category><![CDATA[lautari romani]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lautarie.com/?p=181</guid>
		<description><![CDATA[Ionel Tudorache (n. 1953, Buzau &#8211; ) Instrument: acordeon, voce Cantece din repertoriu: click aici pentru vizualizare A colaborat cu: Romica Puceanu Articole legate de Ionel Tudorache: Ionel Tudorache s-a nascut in 1953, in orasul Buzau, fiul violonistului Aurel Tudorache. In perioada 1975 &#8212; 1980 devine acordeonistul secund al Romicai Puceanu, colaborand cu aceasta frecvent. In 1998 formeaza un taraf <a href='http://www.lautarie.com/ionel-tudorache/' class='excerpt-more'>[...]</a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache.jpg" rel="lightbox[181]"><img class="alignnone size-full wp-image-182" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache.jpg" alt="Ionel Tudorache" width="200" height="200" /><br />
</a><a style="color: #d05e0b;" href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache.jpg"><b style="color: #000000;">Ionel Tudorache</b></a><br />
(n. 1953, Buzau &#8211; )<br />
<b>Instrument:</b> acordeon, voce<br />
<b>Cantece din repertoriu:</b> <span style="text-decoration: underline;"><a title="Cantece din repertoriul lui Ionel Tudorache" href="http://www.lautarie.com/cantece-din-repertoriul-lui-ionel-tudorache/">click aici pentru vizualizare<br />
</a></span><b>A colaborat cu: </b>Romica Puceanu</p>
<p><b>Articole legate de </b><b>Ionel Tudorache</b><b>:</b></p>
<div><b>Ionel Tudorache </b>s-a nascut in 1953, in orasul Buzau, fiul violonistului Aurel Tudorache. In perioada 1975 &#8212; 1980 devine acordeonistul secund al Romicai Puceanu, colaborand cu aceasta frecvent. In 1998 formeaza un taraf clasic:„Taraful Ionel Tudorache&#8221;,colaborand cu acesta pana in prezent, cu foarte mici modificari de personal.</p>
<div></div>
<p>Maestrul <b>Ionel Tudorache</b> este considerat de specialiştii în domeniul muzical unul dintre cei mai buni interpreţi ai genului lăutăresc, un mare maestru al acordeonului. Fiu al unui lăutar violonist, Ionel Tudorache cântă de la vârsta de cinci ani.</p>
<p>La cinci ani, a pus ochii pe vioara tatălui şi, cum era el plecat de acasă, o lua şi scârţâia la ea, pe o coardă, cum îl ducea mintea. Se obişnuia ca fiul să în­veţe un alt instru­ment, pentru a cânta mai apoi în fa­milie, aşa că tatăl n-a vrut să-i arate se­cretele viorii. Însă a fost atent la &#8220;talentele&#8221; sin­gurului său fiu. &#8220;Băieţii cu care cânta tata veneau acasă la noi, după câte o nun­tă, făceau un şpriţ şi cântau, aşa, pentru ei, ca o repetiţie. Cântau ce le plăcea lor, şi beau un pahar, că la nuntă te duci să munceşti, nu să bei, bei acasă, pe banu&#8217; tău, ce, să te vadă toţi? Şi eu mă uitam la ei şi-mi plăcea acordeonu&#8217;, avea tata un acordeonist bun.</p>
<p>După aia, luam eu o sită, ştiţi, d-aia subţire, cu două toarte, băgam mâinile printre ele, şi ziceam că-i acor­deon, mă suiam pe masă şi mă-ndoiam, mă suceam, ce mai era de mine! A văzut tata că-mi place, şi la şapte ani mi-a luat acor­deon. Am învăţat foarte repede, că dacă ai daru&#8217; acesta, miru&#8217; acesta, să cânţi, şi ai ureche muzicală, te duce. Practic, m-a în­vă­ţat un unchi de-al meu, din partea ma­mei, un tangou, un simplu tangou, «Marea de smarald». Era aşa: «N-am să uit ni­cio­dată-n viaţă, marea de sma­rald». Un tangou, o melodie aşa. După asta le mai în­semnam eu pe clape, cum vine «Măi tramvai», un vals, cutare, după aia am început singur.&#8221;</p>
<p>La inceput a abordat muzica usoara , valsuri , iar de muzica lautareasca s-a apucat abia la 15 ani . Sub aripa tatalui sau , violonistul Aurel Tudorache , Ionel Tudorache s-a imprietenit foarte repede cu acordeonul . A incercat la inceput sa cante cu vioara , insa tatal lui nu l-a lasat . Cand era tanar i se spunea ‘Marcel Budala’ sau ‘Ilie Udila’ .</p>
<p>Pentru că a avut talent, a fost remarcat peste ani şi de fiul cel mai mic al cuplului dicatorial Ceauşescu. ”Prima oară am cântat la Constanța pentru Nicușor. Se purta frumos cu noi, ca un adevărat domn. Îi plăcea melodia La Chilia-n port&#8221;, povestește Ionel Tudorache. Lăutarul buzoian are deja trei albume înregistrate la casa de discuri Electrecord şi este cunoscut pentru originalitatea cu care interpretează melodia &#8220;La Chilia-n port&#8221;. ”Eu sunt cel care a mers în Chilia pentru documentare și a ridicat-o la rangul de șlagăr al muzicii lăutărești. Am îmbunătățit-o mult, eu și cu instrumentiștii pe care i-am avut de-a lungul timpului”, spune, mândru, lăutarul din Buzău.</p>
<p><b>Ionel Tudorache</b> sau „Fărâmiță” cum prietenii îl alintă, a beneficiat de un har și o înclinare către acordeon din fragedă copilărie. A frecventat cercurile celor mai buni muzicieni cum ar fi <b>Romica Puceanu</b>, pe care a acompaniat-o 5 ani, pentru a produce un excelent album de muzică originală, compoziție proprie atât versurile cât și muzica.</p>
<p><b>Taraful Ionel Tudorache</b> a înregistrat la Electrecord în anul 2000 un album numit &#8220;La Chilia-n Port&#8221;, iar piesa ce da numele albumului a fost folosita la ecranizarea romanului scris de Marin Preda, &#8220;<b>Cel mai iubit dintre pamanteni</b>&#8220;, aflat in regia lui Serban Marinescu, in care au interpretat nume celebre ale cinematografiei romanesti: Gheorghe Dinica, Victor Rebenciug si Maia Morgenstern.</p>
<p>A crescut cu cantece lautaresti vechi , si chiar daca incalca putin traditia , marele lui talent nu se sprijina doar pe ureche . Inafara de ce a invatat dupa ureche a studiat impreuna cu un profesor . I-a placut de asemenea scoala ; a dat examen la ‘ Petrol si chimie ‘ luandu-l cu 8,25 . Are diploma de strungar.</p>
<p>Are 3 copii : o fata si doi baieti . Fata cea mare a terminat conservatorul si este un veritabil profesor de pian . Cel de-al doilea copil , Ciprian Tudorache , a incercat mai intai sa cante la vioara insa in cele din urma a invatat contrabasul . Al treilea fiu , Marian Tudorache , a facut pianul si tambalul , insa pasiunea lui astazi este gastronomia .</p>
<p>Ionel Tudorache ramane un veritabil lautar de moda veche , la care se adauga cea mai frumoasa interpretare a unuia din marile cantece populare lautaresti : <b>La Chilia-n port</b>.</p>
</div>
<div></div>
<div></div>
<div>
<div id="attachment_183" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache4.jpg" rel="lightbox[181]"><img class="wp-image-183 size-medium" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache4-300x225.jpg" alt="Ionel Tudorache" width="300" height="225" /></a><p class="wp-caption-text">Ionel Tudorache</p></div>
</div>
<div><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache2.jpg"><br />
</a></p>
<div id="attachment_184" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache2.jpg" rel="lightbox[181]"><img class="wp-image-184 size-medium" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache2-300x225.jpg" alt="Ionel Tudorache" width="300" height="225" /></a><p class="wp-caption-text">Ionel Tudorache</p></div>
</div>
<div><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache3.jpg"><br />
</a></p>
<div id="attachment_185" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache3.jpg" rel="lightbox[181]"><img class="wp-image-185 size-medium" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache3-300x187.jpg" alt="Ionel Tudorache" width="300" height="187" /></a><p class="wp-caption-text">Ionel Tudorache</p></div>
</div>
<div></div>
<div>
<div id="attachment_186" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache5.jpg" rel="lightbox[181]"><img class="size-medium wp-image-186" src="http://www.lautarie.com/wp-content/uploads/2014/04/Ionel-Tudorache5-300x168.jpg" alt="Ionel Tudorache" width="300" height="168" /></a><p class="wp-caption-text">Ionel Tudorache</p></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.lautarie.com/ionel-tudorache/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
