Aug 122014
 

Benone Sinulescu ticluia, ca un maestru, farse agreabile şi amicale. „Nu se supăra când îi făceam o farsă”, povesteşte Benone Sinulescu, despre prietenul său Ion Drăgoi.

„Odată i-am pus în costumul popular din geamantan, la sfârşitul unui turneu prin Moldova, pietroaie înfăşurate în hârtie, ca să nu murdărească. La coborârea din autocarul care l-a transportat până la poarta casei sale şi-a luat de la portbagaj valiza şi, apucând-o s-a înconvoiat de şira spinării sub apăsarea greutăţii. A tăcut, fulgerându-i poate prin minte că e vorba de vreo farsă, dar cu siguranţă negândindu-se nicio clipă ce mister ascundeau bagajele sale. Seara mi-a spus la telefon: „mi-ai făcut-o, iar!”.

„Altădată”, îşi aminteşte Benone Sinulescu, „ocupând la Iaşi, într-un turneu, aceeaşi cameră de hotel, i-am pus în palmă, cînd dormea, fond de ten roşu. În timpul somnului, de parcă a lucrat voinţa mea, ca să fie agitat, s-a înroşit cu fondul de ten peste tot, pe faţă, pe pijama, pe lenjerie. Dimineaţă a intrat în cameră soţia lui, venită la Iaşi pentru un consult medical. Nu poate fi povestită mirarea ei, în faţa unei imagini a propriului soţ care denunţa o noapte cu îmbrăţişări furtunoase. Până a nu se inflama totul, mai mult decât tenul roşu, de la nervii declanşaţi ai doamnei, am deconspirat ideea mea trăsnită în timp eficient şi i-am dăruit prietenului meu o pijama nouă, că din a lui nu mai ieşea roşeaţa decât cu foarfeca.

O cumpănă care putea duce la un sfârşit dramatic…
Una dintre amintirile interpretului Benone Sinulescu, despre un moment trăit alături de Ion Drăgoi e contabilizată la capitolul cumpene ale vieţii. Întâmplarea refăcută din memorie şi repovestită de interpretul Benone Sinulescu zugrăveşte dejucarea unei drame pe care o puteau trăi. „Călătoream”, povesteşte Benone Sinulescu, „într-un turneu, printr-o localitate din Bucovina. Eu şi Ion Drăgoi eram în faţă, lângă şofer. Maşina şerpuia la un moment dat printre nişte serpentine în pantă abruptă, când şoferul a izbucnit în disperare, ţipând din toate puterile că nu ţine frâna. Cu o prezenţă de spirit şi un profesionalism salvator, el a reuşit să scoată maşina din lanţul de curbe, dar ne-a ieşit în faţă o linie ferată cu bariera pusă. Am trecut prin ea, în iureşul groazei, iar la câteva secunde după noi a trecut, şuierând înfiorător, un tren accelerat.

În afară de această întâmplare, am alături de Ion Drăgoi amintiri minunate, cu prisosinţă! L-am preţuit şi admirat pe Ion Drăgoi. I l-am propus lui Gheorghe Zamfir să îl încorporeze în orchestra sa, una în vogă atunci, apreciată în ţară şi în lume. Am imprimate cântece cu această orchestră, în unele dintre ele având şi acompaniamentul violonistului magnific Ion Drăgoi”.
Pe măsura cântecelor sale nepieritoare e şi fiinţa sa, a unui om de valoare, a unui om de omenie care evocă în toate povestirile afective, crâmpeie, oameni, locuri, fărâme de trăiri, ca o bătaie a elitrelor diafane ale fluturilor aducerilor-aminte, răsunetul paşilor şi cuvintelor, râsul, surâsul, sunetul ceresc al viorii lui Ion Drăgoi şi pe Ion Drăgoi, violonistul drag lui, ca un frate!…

Apr 242014
 

Toni Iordache era un muzician asa de talentat, incat era trimis foarte des in turnee prin mai multe tari europene, USA si Asia ca reprezentant al Republicii Socialiste Romania. Adesea, la intoarcerea acasa, mergea de pe aeroport direct la cate o nunta unde trebuia sa cante impreuna cu trupa sa.

La inceputul anilor 1970 Toni Iordache  a fost arestat pentru detinere ilegala a unor monede straine. La proces a marturisit ca dorea sa-i cumpere sotiei o haina de blana cu banii pe care-i pusese de-o parte.

Toni Iordache

Toni Iordache

`Avem trei genii in Romania, Nicolae Ceausescu, Ilie Nastase si tambalistul Toni Iordache! Chiar vreti sa-l condamnati pentru cativa dolari?` – a spus liderul orchestrei – Florian Economu – la proces, incercand sa sensibilizeze judecatorul, dar nu a reusit sa-l scape de inchisoare.

In ciuda popularitatii sale, Toni Iordache a fost condamnat la trei ani de inchisoare.
In timpul detentiei a pierdut mult din greutate, dar si-a revenit dupa eliberare si si-a reluat imediat activitatea muzicala.
Toni Iordache a devenit faimos in special pentru solo-urile sale complexe. Pentru el tehnica interpretarii la tambal nu era doar una a vitezei; sensibilitatea melodiilor sale, indemanarea, imaginatia si carisma sa l-au facut pe Iordache un adevarat maestru intre lautarii vremii.

Apr 172014
 

Viata Mariei Tanase este departe de a se fi desfasurat doar pe scena. Marea artista, considerata „privighetoarea” Romaniei, a lucrat ani in sir pentru Serviciile Secrete.

Ivor Porter, un capitan englez, agent britanic in Romania, care l-a cunoscut foarte bine pe Eugen Cristescu, seful SSI, scrie in memoriile sale ca „Eugen Cristescu avea intotdeauna ca predilectie femeile mai mature”. Dintre fostele sale prietene sau partenere, Serviciile Secrete le-au identificat pe Molda Zisu, Ileana Baston si Maria Tanase.

Maria Tanase

Maria Tanase

Eugen Cristescu, seful Serviciului Secret de Informatii (SSI) in perioada 1940-1944, a fost numit de Ion Antonescu pe 15 noiembrie 1940. Cristescu – un adevarat specialist al Serviciilor Secrete – lucra profesionist, dar fara prea multe scrupule.

Cert este ca Maria Tanase era un personaj destul de important pentru agentie. Relatiile sale amoroase, care au purtat-o in iatacul atator personaje influente, politicieni sau diplomati, au impins-o si pe taramul spionajului.

Scriitorul Mihai Pelin, cercetator al arhivelor Securitatii, afirma in lucrarea sa „Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica” ca Maria avea la sfarsitul anilor ‘30 relatii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucuresti al agentiei de presa Havas si rezident al serviciilor speciale franceze.

„In mai 1939, corespondentul a fost surprins de politie in timp ce fotografia obiective militare din zona de granita Turtucaia. Maria Tanase, care se bucura de influenta in epoca, a intervenit imediat la politie si la Directia Presei ca sa se aplaneze scandalul”, scrie Mihai Pelin in „Dame si ziaristi”.

In 1940, in plin razboi, Maria Tanase face un prim turneu in Turcia, ori Istanbulul si Ankara erau la data aceea locul de intalnire a celor mai importanti agenti secreti.

Maria Tanase are ocazia sa cante in fata presedintelui tarii Iamet Inonu, dar are si multe intalniri care raman invaluite in mister. In mod aproape firesc, la intoarcerea in tara este luata „in vizor” de Serviciul Secret al armatei germane Abwehr, care incearca printr-un maior s-o recruteze. Conform arhivelor Serviciului Secret de Informatii din Romania, condus de Eugen Cristescu, artista refuza.

Istoricul Cristian Troncota este de parere ca Maria Tanase l-a ajutat pe Cristescu in munca sa. „A tinut ca un adevarat profesionist legatura si cu serviciile secrete americane, si engleze, iar marea artista i-a facilitat astfel de contacte”.

Mihai Pelin a descoperit ca, in 1941, Maria pleaca din nou in Turcia cu orchestra lui Grigore Dinicu. Ea este vazuta in compania lui Alfred de Chastelain, seful filialei sud-est europene a spionajului britanic. Acesta lucrase 14 ani in Romania. Se pare ca De Chastelain i-a propus artistei sa nu se mai intoarca in tara oferindu-i un post la Radio Londra, dar ea a refuzat.

La intoarcerea in tara Maria Tanase este arestata si acuzata ca ar fi agent britanic. Probele sunt insuficiente si la interventia lui Eugen Cristescu este eliberata. Nici dupa 23 august 1944, viata tumultuoasa a Mariei Tanase nu s-a schimbat prea mult, fiind in preajma unor oameni catalogati fara tagada de Serviciile Secrete ca fiind spioni.

Securitatea comunista a urmarit-o pe Maria Tanase, considerand-o „un element ce manifesta dusmanie fata de regimul nostru”.
Totusi, actiunile Securitatii impotriva ei nu au trecut dincolo de filaj si pentru simplul motiv ca Maria Tanase era o personalitate iubita de public.

Apr 172014
 

Supranumita Edith Piaf a noastra, Maria Tanse a fost fata gradinarului oltean Mos Tanase, venit la Bucuresti sa faca bani din vanzarea de flori, a crescut in Mahalaua Caramidarilor printre flori si cantece si a ajuns una dintre cele mai apreciate artiste atat in tara, dar si in strainatate.

Maria Tanase

Maria Tanase

  • La 15 ani, Maria Tanse participa la “Miss Romania”, insa pierde la proba costumelor de baie. In schimb, de frumusetea ei se indragosteste un medic de la Spitalul Central cu care ea ramane insarcinata la varsta de doar 16 ani. Doctorul ii propune sa avorteze, chiar daca ea ramanea cu riscul de a nu mai putea face copii niciodata.
  • “Era o persoana dezinvolta si vorbea cu mult patos, nu ii lipseau din limbaj nici injuraturile pe care le folosea adesea, cu toate ca se perinda in cele mai inalte cercuri cosmopolite ale Bucurestiului”, spunea istoricul Dan Falcan despre Maria Tanase.
  • Maria Tanase  avea o croitoreasa care-i facea rochii frumoase – “Purta pe scena rochii frumoase. Nu pregeta sa cheltuiască o buna parte din castig in mandria ei de interpreta a celui mai pur cantec popular. In viata de toate zilele ramanea insa aceeasi modest invesmantata fata a mosului Tanase”, a notat Harry Brauner, cel care i-a fost alaturi in vremurile de inceput ale carierei sale.
  • “Ar fi fost in stare sa fumeze si cand dormea. Nu conta ca sunt Nationale sau ţigari fine. De fumat s-a luat de pe la 16 ani, cand a inceput sa umble prin cartier. Toată ziua statea ori la o familie de nemti din vecini, ori la popa Vasile: el a botezat-o, el a cununat-o si tot el i-a facut slujba de inmormantare”, noteaza Gaby Michailescu in cartea Marie cea fara de moarte.
  • Marea iubire a Mariei Tanase a fost sculptorul roman Constantin Brancusi – ea avea 25 de ani, iar el 62. In cartea Brancusi – Amintiri si exegeze scrisa de Petre Pandrea, scrie: “Cand te ascult cum le zici, Marie, as fi in stare sa daltuiesc pentru fiecare cantec de-al nostru cate o Pasare Maiastra!”
  • La ultimul sau turneu, in anul 1963, Maria Tanase afla ca sufera de cancer la san si trebuie sa se opereze de urgenta. Ea refuza acest lucru, iar cancerul ii ajunge la plamani. In timpul ultimului sau concert, de la Hunedoara, respirand foarte greu, ea spune publicului – “Fratilor, eu nu mai pot! Am cancer la san si o sa mor in curand! De acum nu ma veti mai vedea!”.
  • Maria Tanase a refuzat sa cante la nunti, chiar daca i se oferise o suma foarte mare pentru a interpreta doua cantece: “A fost invitata de onoare, nu lautareasa. Mi-a aruncat banii, desi era plina de datorii… Nesocotitule, cum de ai luat banii omului! Sa n-am de paine si nu cant la nunta”, istoriseste Gaby Michailescu, impresarul artistei Ba mai mult, Maria era generoasa si imprevizibila. La concertele sale le dadea studentilor bilete de favoare pe care le scria pe loc, in cabina, cu rujul.
  • A fost casatorita cu Clery Sachelarie, cu care s-a maritat in 1950. Despre el, Gaby Michailescu spune: “El n-a muncit toata viata. Maria il scuza, spunea ca ii e inger pazitor, ca o adora. I-am propus sa-l iau cu mine in turneu, sa ma ajute la realizarea afiselor. A refuzat. Nu fac eu d-astea, a spus dansul”.
  • TESTAMENTUL MARIEI TANASE  Maria Tanase se stinge din viata la nici 50 de ani, iar in urma lasa un testament emotionant. “Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca la cunostinta moartea mea, cu exceptia oficialitatilor si in orice caz inmormantarea mea sa fie anuntata cu o zi mai tarziu celor care m-au cunoscut.Nu vreau mascarada si panorama. Dupa disparitia mea as dori ca pe un drum secetos sa se scobeasca  adanc o fantana pentru cei insetati, iar dupa moarte sa-mi care cineva apa cu cofa la cimitir timp de sase saptamani. Tot ce am hartii, scrisori, culegeri, ce sint in sacul de panza alba sa-mi fie puse in sicriu – asa as dori daca as putea- sa nu jignesc pe nimeni din familie sau din conducerea tarii”.

    Ea mai precizeaza ca vrea sa fie ingropata in hainele alese de ea, iar pentru sotul ei lasa scris: “Plec inainte ca sa-ti incalzesc pamantul. Culege-mi visurile pe care le-am avut langa tine si imparte-le oamenilor. Iar voua, cele 49 de frunze verzi din primavara si galbene in  toamna pe care mi-am plimbat anii va las cate o lacrima de emotie: Adio, frunza verde, frunza galbena, tu ma salta, tu ma leagana”.

 

Mar 142014
 

Stilul lui Faramita Lambru amintește de vocile din a doua jumătate a secolului 19, în timp ce frazarea și accentele horelor și sârbelor instrumentale sunt influențate în special de Sava Pădureanu si George Ochialbi – lăutari contemporani cu bunicul său.

În calitate de acordeonist al Mariei Tănase, Faramita Lambru a stăpânit un repertoriu de aproape 200 de piese instrumentale și peste 150 de piese vocale, având un deosebit talent în interpretarea repertoriului lăutăresc urban (de mahala).

Hora florăreselor
Deschide ușa, nevastă
Hora lui Stere
Lăsai boii să mai pască
Am iubit și-am să iubesc
Coboară, puică, coboară
Hora lui Fărâmiță
Sârba de la Turnu-Măgurele
Hora lui Oneață
Hora argintărească
Leliță Floare
Șapte văi și-o vale adâncă
La calul bălan
Inel, inel de aur
Dor de mamă
Mă dusei în câmp să ar
La crama din Drăgășani
Scoate calul, pune șaua
Zice lumea că iubesc
Hora florăreselor
La casa cu trestioară